Energy Report

Producția de gaze naturale a gigantului rus de stat Gazprom ar putea bate un nou record negativ postsovietic anul acesta, din cauza recesiunii în care se află economia Rusiei, a reducerii cererii din partea clienților europeni și a conflictului din Ucraina, însă profitul companiei va rămâne în bună măsură neafectat, întrucât deprecierea rublei va avea ca efect reducerea cheltuielilor.

Potrivit datelor Ministerului Economiei de la Moscova, citate de Financial Times, producția de gaze naturale a Gazprom a scăzut cu 13% în primul semestru din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și ar putea ajunge la 414 miliarde metri cubi la nivelul întregului an curent, ceea ce ar însemna o reducere cu 6,7% față de 2014.

Dacă estimarea Ministerului rus al Economiei se va confirma, Gazprom ar consemna, anul acesta, cel mai slab nivel de producție de la destrămarea Uniunii Sovietice încoace și un rezultat mult sub planurile anunțate public de companie în luna mai, care vorbeau de o producție de 485 miliarde metri cubi, comentează Valeri Nestorov, analist al sectorului de petrol și gaze la Sberbank. Gazprom este urmașa fostului minister sovietic al Gazelor.

Și producția din 2014 a Gazprom, de 444 miliarde metri cubi, a reprezentat un record negativ postsovietic.

Analistul Sberbank estimează că reducerea producției, coroborată cu scăderea prețurilor la gaze naturale, va duce la un declin cu 27% al veniturilor Gazprom în 2015, până la 160 miliarde dolari, însă impactul asupra profitabilității va fi atenuat de deprecierea rublei, care a redus costurile companiei. Anul trecut, banii virați de Gazprom Trezoreriei de la Moscova au reprezentat 9% din veniturile bugetului de stat al Rusiei.

Cererea de gaze naturale a scăzut atât în Rusia, cât și la export. Vânzările de gaze către clienții din Europa, principala sursă de venit a gigantului controlat de statul rus, a scăzut cu 6,2% în primul semestru al anului, din cauza temperaturilor mari consemnate pe timpul iernii pe continent și a faptului că mulți consumatori și-au amânat achizițiile, așteptând scăderea prețurilor, indexate la cotațiile mondiale la țiței cu o întârziere de câteva luni.

Cererea internă a fost afectată de recesiune. Economiai Rusiei se va contracta cu 4,4% în al doilea trimestru al anului, comparativ cu perioada similară din 2014, a declarat, recent, ministrul Economiei din guvernul de la Moscova, Alexei Uliukaiev.

În plus, Gazprom a pierdut cotă de piață în favoarea unor producători ruși de mult mai mici dimensiuni. Ministerul Economiei estimează că cota de piață internă a Gazprom se va reduce la 66% anul acesta, de la peste 85% cu doar câțiva ani în urmă. Mai mult, pe fondul conflictului din estul Ucrainei, Gazprom a pierdut mult și din piața ucraineană, una dintre cele mai importante pentru companie, cota de piață a rușilor scăzând de la 74% în 2014 la doar 37% în prima jumătate a lui 2015.

Nestorov a avertizat, totuși, că estimările Ministerului Economiei s-ar putea dovedi exagerat de pesimiste în privința producției Gazprom. El a arătat că, în ultimele câteva săptămâni, vânzările de gaze către Europa și-au revenit puternic, clienții europeni profitând de reducerea prețurilor.

Gigantul rus de stat Gazprom a anunțat, vineri, că a reclamat Turkmengaz, compania energetică controlată de statul turkmen, la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm, acuzând prețurile cu care turkmenii livrează gaze naturale rușilor.

Mișcarea Gazprom vine la două săptămâni după ce Turkmenistanul a acuzat compania rusă că nu a achitat gazele naturale livrate în Rusia de Turkmengaz anul acesta. "Gazprom nu și-a mai achitat facturile pentru gazul turkmen furnizat de către Gas Company Turkmengaz de la începutul lui 2015" susținea, atunci, ministerul Petrolului și Gazelor din Turkmenistan, citat de agenția locală AKIpress. Potrivit aceleiași surse, gigantul rus a invocat probleme de cash flow cauzate de “criza economică globală și de sancțiunile impuse de statele occidentale Rusiei”.

Gazprom, care este cel mai mare producător de gaze naturale al lumii, cumpără gaze din Turkmenistan atât pentru consumul propriu, cât și în vederea revânzării. Cantitatea achiziționată de ruși a scăzut însă semnificativ anul acesta, din cauza faptului că relațiile dintre Moscova și fosta republică sovietică asiatică s-au tensionat, ambele concurând pentru aprovizionarea imensei piețe a Chinei.

"Am deschis o procedură de arbitraj la Stockholm. Cerem revizuirea prețurilor", a declarat, pentru Reuters, un purtător de cuvânt al Gazprom, fără să ofere alte detalii. Potrivit Forbes, Turkmenistanul vine în prezent gaze naturale Rusiei cu 240 dolari/mia de metri cubi, un preț mai mic decât cel perceput de Gazprom clienților săi europeni.

Bătălia pentru China

Deocamdată, Turkmenistanul se află într-o poziție privilegiată în lupta sa cu Rusia pentru piața chineză de gaze naturale. Turkmenii le vând chinezilor circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze anual și au în plan dublarea volumelor până în 2020.

Gazprom intenționează să demareze vânzările de gaze către China în 2018, prin creșterea graduală a volumelor până la 38 de miliarde de metri cubi pe an. Însă negocierile dintre cele două state cu privire la vânzările de gaze extrase din zăcămintele rusești din vestul Siberiei către consumatorii chinezi au stagnat în ultima perioadă.

La finalul anului trecut, Gazprom a anunțat că își va limita importurile de gaze din Turkmenistan la 4 miliarde de metri cubi în 2015, mult sub nivelul din 2014, de circa 11 miliarde de metri cubi, care reprezintă și media anuală a achizițiilor rusești de gaz turkmen în perioada 2009 – 2014. Anterior, în 2008, Gazprom cumpărase din Turkmenistan peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Toată lumea la tribunal

Anul trecut, Gazprom și monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz s-au dat reciproc în judecată la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm. Rușii au cerut de la ucraineni achitarea unor datorii de circa 4,5 miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele livrate de Gazprom în Ucraina și neplătite de Naftogaz.

La rândul lor, ucrainenii au cerut restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către Gazprom pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace, precum și revizuirea contractelor semnate între Naftogaz și Gazprom în vederea stabilirii unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina.

Lituania și Polonia au reclamat de asemenea la Curtea Internațională de Arbitraj de la Stockholm faptul că Gazprom le impune prețuri de import exagerate și incorecte pentru gazele naturale livrate, iar Slovacia ar putea face același lucru.

În 2013, Centrul de Arbitraj Internațional de la Viena a obligat Gazprom să reducă prețurile la livrările de gaze pentru compania cehă RWE Supply & Trading CZ, subsidiară a grupului german omonim. Anterior, în 2011 și 2012, Gazprom a acceptat, după lungi negocieri să reducă în medie cu 10% prețurile de import pentru gazele rusești livrate către francezii de la GDF Siez, germanii de la Wingas, slovacii de la SPP, turcii de la Botas, italienii de la Edison și austriecii de la Econgas, subsidiară a OMV.

Importurile de țiței, produse petroliere și cărbune au s-au majorat în primele 5 luni ale acestui an, în timp ce cele de gaze naturale au scăzut drastic.

Potrivit datelor INS, importurile de țiței ale României au crescut cu 3,8% în intervalul ianuarie-mai 2015, față de perioada similară a anului trecut, la 2,7326 milioane tone echivalent petrol. Producția internă de țiței a scăzut cu 0,9%, la 1,5735 milioane tone echivalent petrol.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Totodată, importurile de produse petroliere s-au majorat cu 21,1%, la 888,3 mii tone echivalent petrol.

Cea mai mare majorare a fost consemnată însă de importurile de cărbune net, care au crescut cu 48,2% față de primele 5 luni din 2014, la 226,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă de cărbune a avut un avans de 6,8%, la 1,8617 milioane tone echivalent petrol.

Pe de altă parte, importurile de gaze naturale utilizabile s-au redus drastic față de ianuarie-mai 2015, cu 77,5%, la doar 66,6 mii tone echivalent petrol. Producția internă s-a redus și ea, însă marginal, cu 0,2%, la 3,6277 milioane tone echivalent petrol.

Potrivit ultimelor date oficiale ale ANRE, în martie 2015, consumul intern de gaze naturale a fost asigurat din import în proporție de doar 1,22%, față de 13,32% în martie 2014. Pe de altă parte, consumul total de gaze naturale din România a crescut cu 6,78% în martie 2015 față de martie 2014, la 13,089 milioane MWh.

Importurile de țiței ale României au crescut cu 16,1% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2014, la 1,79 milioane tone echivalent petrol, a anunțat INS.

Importurile românești de țiței provin în cea mai mare parte din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz. De asemenea, OMV Petrom deține licențe de dezvoltare și producție pentru 4 zăcăminte de hidrocarburi în Kazahstan.

Potrivit datelor INS, în primele trei luni din 2015, producția de țiței a României a scăzut cu 1,4%, la 936,7 mii tone echivalent petrol.

În schimb, în ceea ce privește gazele naturale utilizabile, importurile României au scăzut cu 76,4% în T1 2015, la doar 65,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce producția internă s-a majorat marginal, cu 0,8%, la 2,203 milioane tone echivalent petrol.

În primele trei luni ale acestui an au crescut și importurile de produse petroliere, cu 2,2%, la 441,5 mii tone echivalent petrol.

S-a menținut astfel trendul reducerii dependenței gazeifere a României, concomitent cu cel al creșterii dependenței petroliere.

Potrivit ultimelor date ale INS, gazele naturale s-au ieftinit cu 3,67% în aprilie. ANRE anunțase această ieftinire încă din martie, punând-o pe seama eliminării costurilor pentru achiziţia gazelor naturale din import și reducerii tarifului mediu de distribuție la nivel național.

ANRE estima că prețurile gazelor naturale furnizate tuturor consumatorilor casnici vor scădea, în medie, cu 3,9%, începând cu data de 1 aprilie 2015, medie calculată în funcție de ponderea fiecărui furnizor din cei 39 care livrează gaze naturale clienților casnici din piața reglementată.

"Astfel, pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC E.ON Energie Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor crește cu circa 1,5% începând cu data de 1 aprilie; pentru clienții casnici din piața reglementată al căror furnizor este SC GDF SUEZ Energy Romania SA, prețurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 9%", se arăta într-un comunicat al ANRE de la finalul lunii martie.

În schimb, potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 0,69% în aprilie, creșterea de preț față de finalul anului trecut fiind de 2,1%. În ultimul său raport asupra inflației, însă, BNR arată că, la finalul primului trimestru din 2015, carburanții erau mai ieftini decât în urmă cu un an, cu toate că prețul acestora și-a reluat creșterea în ianuarie anul acesta, din cauza scumpirii țițeiului pe piețele internaționale și a deprecierii leului față de dolar.

Importurile românești de cărbune au crescut cu 49,2% în ianuarie-martie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014, la 144,7 mii tone echivalent petrol, iar producția internă a crescut cu 10,7%, la 1,2739 milioane tone echivalent petrol.

Ucraina vrea să majoreze cu aproape 100% tariful pe care îl percepe de la Gazprom pentru tranzitul gazelor naturale exportate de Rusia în Europa prin conductele ucrainene, a declarat ministrul Energiei de la Kiev, Volodimir Demcischin.

"Va trebui să rezolvăm această problemă, precum și altele, cum ar fi prețul și termenii în care se vor face livrările și plata pentru acestea, înainte de a ajunge la un acord. În prezent, Ucraina percepe de la Gazprom un tarif de 2,88 dolari pentru a transporta 1.000 de metri cubi de gaze pe o distanță de 100 de kilometri. Vrem să majorăm acest tarif la undeva între 5,30 și 5,50 dolari, un nivel pe care îl considerăm rezonabil", a declarat ministrul ucrainean, pentru Wall Street Journal.

Pentru clienții europeni ai Gazprom, această majorare a tariful de tranzit creează riscul scumpirii gazelor rusești importate, dat fiind că, cel mai probabil, Rusia va pasa majorarea tarifului de transport decisă de Kiev în prețul de vânzare impus consumatorilor din UE.

Vineri debutează noi negocieri la Bruxelles cu privire la livrările de gaze rusești către Ucraina, însă perspectiva unui acord este departe de a fi sigură, dat fiind multitudinea de puncte de dezacord între părțile implicate.

Problema livrărilor de gaze către separatiști

"Se va discuta și problema aprovizionării cu gaze în regiunile separatiste Donețk și Lugansk", a spus Volodimir Demcischin, precizând că Kievul livrează zilnic aproape 6 milioane de metri cubi de gaze naturale în regiunile respective, precum și energie electrică.

Ucraina a oprit pentru ceva timp alimentarea cu gaze a regiunilor separatiste, invocând avarii la conductele de transport. Întreruperea livrărilor a creat tensiune între Kiev și Moscova, însă ministrul ucrainean al Energiei susține că problemele de aprovizionare cauzate de avarierea conductelor au fost rezolvate.

La rândul său, Gazprom livrează gaze naturale direct în regiunile separatiste și nu include aceste livrări pe factura de gaze a Kievului, a precizat Demcischin.

În noiembrie anul trecut, Kievul amenința cu întreruperea alimentării cu gaze naturale a regiunilor din estul țării controlate de separatiștii proruși, monopolul energetic ucrainean de stat Naftogaz susținând că autoproclamatele republici Donețk și Lugansk îi datorează 308 milioane dolari, reprezentând facturi neachitate pentru gazele livrate de Naftogaz în regiunea Donbass în ultimele două ierni.

La rândul său, ministrul ucrainean de Finanțe, Oleksandr Șlapak, a propus atunci ca Rusia să aprovizioneze direct cu gaze republicile Donețk și Lugansk, dat fiind că regiunea dispune de sistemul de conducte necesar în acest sens.

Chestiune rămasă în suspensie

La finalul lunii februarie 2015, Gazprom a anunțat că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care urmau să fie efectuate în martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE, și a amenințat că va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile.

În replică, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul plătise în avans cu o săptămână în urmă. Acuzația venea la două zile după ce Mosocova anunțase că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spunea că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna anterioară. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, însă, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

La începutul acestei luni, Ucraina și Rusia au ajuns la un nou acord privind gazele, convenind să amâne rezolvarea disputei cu privire la cine trebuie să plătească pentru gazele furnizate regiunilor aflate sub controlul separatiștilor.

Nu au început încă înmagazinarea pentru iarna viitoare

Ucraina nu a început încă programul de înmagazinare de gaze naturale pentru iarna viitoare, nivelul proviziilor fiind în ușoară scădere. În prezent, Kievul are stocate 7,8 miliarde de metri cubi, iar presiunea în conducte este suficientă pentru a asigura stabilitatea livrărilor către UE, a spus ministrul ucrainean.

Joi, un oficial al UE declarat că Ucraina deține în depozitele sale subterane de înmagazinare între 7,3 și 7,4 miliarde de metri cubi de gaze și că se așteaptă ca nivelul să scadă la 6,5 miliarde, înainte de a se începe procesul de reumplere a depozitelor. Sursa citată a mai precizat că este nevoie de rezerve de minimum 5 miliarde de metri cubi pentru menținerea tranzitului gazelor rusești către Europa.

În schimb, ministrul ucrainean al Energiei spune că sunt suficiente 4 miliarde de metri cubi pentru menținerea securității exporturilor Gazprom către UE, cu toate că, la nivelul respectiv, Ucraina nu ar mai putea să extragă cantități semnificative de gaze din depozite pentru consumul propriu. 

În dimineața zilei de 27 septembrie 2011, peste 20 de sedii ale Gazprom și ale subsidiarelor sale din 10 țări, din Bulgaria până în Estomia, au fost supuse în mod sincronizat unor percheziții din partea echipelor de investigatori ai Comisiei Europene. Ușile și coridoarele clădirilor au fost sigilate, serverele închise, iar calculatoarele – confiscate în vederea cercetării. Cel mai mare raid antitrust din istoria UE.

A fost primul foc tras de Bruxelles într-un război menit, potrivit declarațiilor autorităților europene, să destructureze un model de business vechi de 40 de ani al forței dominante de pe piața europeană a gazelor, se arată într-un editorial extins publicat de Financial Times.

Investigatorii UE au luat cu ei în rucsaci secretele monopolului rus de stat care asigură circa 30% din consumul de gaze naturale al Europei. Principalul reproș, deși nu s-au formulat nici un fel de acuzații oficiale, a fost acela că Gazprom se folosește de poziția sa dominantă pentru a percepe unor state prețuri discriminatorii, excesiv de mari. De exemplu, prețul impus Lituaniei este cu cel puțin o treime mai mare decât cel solicitat Germaniei.

Ca semn al tensiunii politice de care a fost marcată ancheta încă de la început, Vladimir Putin, pe atunci premier al Rusiei, a declarat la acel moment: "Sper că nu a fost nimeni arestat". "Încă nu", a răspuns Alexei Miller, CEO-ul Gazprom. "Slavă Domnului", a conchis Putin. Nu avea, de fapt, nici un motiv de îngrijorare. Autoritățile de concurență ale UE nu pot emite mandate de arestare. Mai mult, ele funcționează după programul tuturor funcționarilor publici de la Bruxelles: nu fac percheziții mai devreme de 9 dimineața.

După momentul dramatic al perchezițiilor, anul trecut au urmat câteva tentative neconvingătoare de a se ajunge la o înțelegere, după care ancheta a stagnat. Formularea de acuzații oficiale împotriva Gazprom, care, potrivit unor surse europene citate de Financial Times, erau gata încă de la finalul anului 2013, au fost amânate, de teama înrăutățirii și mai pronunțate a relațiilor cu Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina.

Caz încărcat politic

În condițiile în care autoritățile antitrust de la Bruxelles se laudă tot timpul cu independența lor, întreruperea de facto a anchetei începea să miroasă tare de tot a politică. Însă numirea unei noi Comisii Europene în noiembrie anul trecut a repus pe tapet cazul Gazprom. Luna trecută, Maros Sefcovic, vicepreședintele CE responsabil cu Energia, a declarat că acuzațiile vor fi formulate în câteva săptămâni.

Margaret Vestager, comisarul pentru Concurență al UE, este mai circumspectă și admite că nu poate decât să estimeze vag momentul în care vor fi lansate oficial acuzații la adresa Gazprom. Totuși, diplomați est-europeni susțin că li s-au dat asigurări de către CE că acțiunea în justiție este iminentă, adăugând însă că acest lucru va dura mai degrabă câteva săptămâni decât câteva luni.

Indiferent de moment, declanșarea procesului împotriva Gazprom va reprezenta un act incendiar, ale cărui consecințe vor trece mult dincolo de business-ul aprovizionării cu gaze. "Cazul Gazprom va fi probabil ancheta antitrust a acestui deceniu, similară ca magnitudine cu cea împotriva Microsoft, finalizată în 2007 cu amenzi de peste 2 miliarde euro impuse companiei. Comisia Europeană trebuie să se arate puternică, iar rușii vor să-și apere mândria. Din aceste motive, va fi foarte dificil", spune Alan Riley, profesor de drept la City University din Londra.

Miza cazului este amplificată de pericolul ca Rusia să oprească livrările de gaze în Europa ca formă de retaliere. În unele țări din sud-estul Europei, dependența de Gazprom se apropie de 100%. La toate astea se adaugă conflictul din Ucraina. Comisarul european pentru Concurență nu obosește să repete că CE nu se va coordona cu capitalele europene în privința calendarului de formulare a acuzațiilor, de teama reacției Moscovei. "Deîndată ce am face asta, am politiza cazul", arată Margaret Vestager.

Perspectiva de a i se impune o amendă mare, teoretic de până la 10% din cifra de afaceri a Gazprom, nu va face decât să sporească animozitatea Moscovei față de Bruxelles. În 2013, vânzările Gazprom s-au ridicat la peste 150 miliarde dolari. Rusia ar interpreta orice amendă ca pe o amenințare strategică la adresa economiei sale, aflate oricum în deteriorare rapidă ca urmare a sancțiunilor occidentale și a prăbușirii cotațiilor mondiale la țiței. Asta cu toate că, cel mai probabil, o eventuală amendă dictată de UE Gazprom va fi departe de maximul posibil din punct de vedere legal.

Divide et impera

Miza mai adâncă a cazului este restructurarea din temelii a modelului european de business al uneia dintre cele mai importante, din punct de vedere strategic, companii de stat rusești. Statele din estul Europei au fost dintotdeauna revoltate de ceea ce ele numesc "prețurile politice" practicate de Gazprom pentru exporturile sale de gaze. De exemplu, de faptul că statelor NATO din regiunea baltică li se impuneau prețuri mari, iar Ucrainei sub regimul fostului președinte Viktor Ianukovici – prețuri mici.

Aceste disparități mari de preț susțin teoria Bruxelles-ului, potrivit căreia Kremlinul se folosește de resursele sale de gaze naturale pentru a conduce o strategie de divide et impera în rândul foștilor săi sateliți, subminând consensul european în privința întăririi sancțiunilor economice ale blocului comunitar împotriva Moscovei.

La finalul lui 2013 și la începutul lui 2014, UE și Rusia măcar stăteau la aceeași masă și discutau. Dar discuțiile au început cu stângul. Anatoli Ianovski, ministrul rus adjunct al Energiei, a declarat sec că nu recunoaște autoritatea UE și că ancheta este ilegitimă. După aceea, însă, atmosfera s-a îmbunătățit, iar ministrul a spus că Gazprom vrea să se găsească o soluție, pasând responsabilitatea lui Alexander Medvedev, vicepreședintele Gazprom.

Astfel au debutat trei luni de negocieri neconvingătoare. Gazprom venea la întâlnirile cu oficialii Comisiei Europene cu delegații neobișnuit de mari, de câte 25 de persoane. Un negociator prezent la aceste întâlniri l-a descris pe Medvedev drept un oponent de temut, precum un jucător de hochei căruia îi place să-și arunce adversarii în mantinelă. "Dacă aș fi pe gheață cu domnul Medvedev, categoric aș prefera să joc în echipa lui", a declarat acesta.

Sunt mari speranțe ca în privința a două dintre cele trei obiecții ale UE la adresa politicii gazeifere a Rusiei să se ajungă la o înțelegere. Anul trecut, Gazprom a dat semne că ar fi dispusă să renunțe la clauzele contractuale privind destinația obligatorie a gazelor exportate în Europa, clauze care interzic clienților Gazprom să revândă unor terți gazele cumpărate de la ruși. Avocații susțin că aceste clauze contravin legislației UE și nu vor mai fi acceptate în viitoarele contracte de vânzare-cumpărare de gaze naturale.

Însă cu toate acestea, în 2014, problema revânzării gazelor importate din Rusia s-a inflamat, rușii insistând pe ideea că Polonia și Slovacia nu au dreptul să ajute Ucraina livrându-i gaze cumpărate de la Gazprom, inversând sensul de curgere a gazelor prin conducte.

Formula Groningen

De asemenea, pare să se fi ajuns la un acord în privința a ceea ce Bruxelles-ul numește politica Gazprom de excludere a concurenților. Statele est-europene susțineau că în contractele lor cu Gazprom erau incluse clauze potrivit cărora prețul de livrare era majorat punitiv dacă clienții demarau proiecte de construcție de gazoducte prin care să cumpere gaze de la concurenții Gazprom. Dat fiind că Rusia a renunțat la proiectul South Stream, avocații UE se așteaptă ca rușii să fie mai deschiși la ideea permiterii accesului altor producători-furnizori la infrastructura de transport de gaze a Gazprom.

Însă a treia nemulțumire a UE va fi, se pare, și cel mai dificil de rezolvat: impunerea de prețuri "exagerate", în mod "discreționar" și "discriminatoriu", de către Gazprom clienților săi europeni. În joc este unul dintre elementele vitale ale modului de operare al Gazprom, respectiv indexarea prețurilor de livrare a gazelor la evoluția cotațiilor mondiale la țiței, în baza unor contracte pe termen lung. Practica a debutat în Olanda în anii 60 și este numită, în limbaj tehnic, formula Groningen.

De la debutul investigației antitrust a UE împotriva Gazprom, gigantul energetic norvegian de stat Statoil a renunțat la formula Groningen. Comisia Europeană încearcă să oblige Gazprom să facă la fel și să treacă la o formulă mai transparentă de stabilire a prețurilor, mai legată de piață. Însă Medvedev a răspuns cu iritare că trecerea la practicarea de prețuri spot pe huburile europene lipsite de lichiditate nu va face decât să majoreze cotațiile.

"Și nu v-ar plăcea asta?", ar fi răspuns un investigator european. "Nu suntem ca Cenușăreasa, să dispărem la miezul nopții. Gazprom are planuri pe termen lung în Europa", ar fi punctat Medvedev.

Problema pentru Comisia Europeană este că lipsește aproape complet cadrul legal care să definească expresia "prețuri exagerate". Potrivit lui Mario Mariniello, fost oficial european responsabil cu Concurența, este mult mai greu pentru Comisie să identifice ceea ce s-ar numi "prețul corect" al exporturilor rusești de gaze decât să rezolve celelalte probleme din relația cu Gazprom, respectiv revânzările de gaze și excluderea competitorilor.

Rușii nu dau nici un semn că ar fi dispuși să renunțe la indexarea prețurilor gazelor la cele ale petrolului.

"Discuția despre lipsa de echitate a formulei Groningen s-a dezumflat ca un balon de săpun de când cu prăbușirea prețurilor la țiței. Nimeni din Europa nu se mai plânge acum din cauza indexării prețurilor gazelor la cele ale petrolului", spune ambasadorul rus la UE, Vladimir Cizhov.

Și UE vrea să își arate mușchii

Însă profesorul Riley susține că ieftinirea petrolului ar putea face ca nici pentru ruși să nu mai fie atractivă formula Groningen.

"Odată cu intrarea în funcțiune a terminalelor de gaze naturale lichefiate din Lituania și Polonia, capacitatea Gazprom de a face discriminări între clienții săi europeni pe bază de preț se va reduce tot mai mult", este de părere profesorul.

Chiar și așa, apetitul europenilor de a resuscita ancheta antitrust contra Gazprom este foarte mare. Un diplomat european este de părere că credibilitatea UE depinde de capacitatea sa de a impune o amendă semnificativă rușilor. "O înțelegere amiabilă între CE și Gazprom, fără o amendă, ar fi un scandal", spune diplomatul.

Una din marile necunoscute ale cazului este în ce măsură Rusia s-ar supune unei sentințe defavorabile Gazprom. Dacă rușii vor refuza să plătească o eventuală amendă, Comisia Europeană are puterea de a deduce cuantumul amenzii din plățile datorate Gazprom de către clienții săi din UE.

"Este nevoie de o anchetă serioasă cu privire la practicile Gazprom în Europa, chiar dacă unii europeni tind să vadă Rusia prin lentile roz. Credem că toți cei care vor să aibă acces pe piața UE trebuie să respecte regulile UE. Vrei să joci după alte reguli? Du-te în altă parte", conchide Vaclav Bartuska, ambasador ceh pe probleme energetice și fost negociator al Cehiei în raporturile contractuale cu Gazprom.

Rusia va întrerupe complet livrările de gaze naturale către Ucraina dacă autoritățile de la Kiev nu vor achita în avans, în termen de 2 zile, factura pentru gazele care ar urma să fie livrate de Gazprom în martie, iar acest lucru ar putea crea riscuri în privința livrărilor de gaze rusești către Europa, livrări care tranzitează Ucraina, a anunțat, marți, gigantul rus de stat.

Cei de la Gazprom spun că autoritățile de la Kiev nu au plătit la scadență suma datorată pentru livrările de gaze rusești care vor fi efectuate îm martie, sumă care trebuie plătită în avans, potrivit acordului dintre Rusia, Ucraina și UE.

Ucraina nu a plătit pentru livrările din martie și folosește la maximum cantitățile livrate până acum de Gazprom pe care le-a plătit deja, riscând astfel rezilierea înainte de termen a înțelegerii privind plata în avans a gazelor livrate de Gazprom și întreruperea alimentării de către ruși, a declarat șeful Gazprom, Alexei Miller.

"Ucraina mai dispune de 219 milioane de metri cubi de gaze din livrările noastre anterioare, cantitate care se va epuiza în următoarele două zile. Dacă nu vor face o nouă plată în avans, Rusia va fi nevoită să oprească livrările către Ucraina, ceea ce va crea serioase riscuri pentru tranzitul gazelor rusești destinate Europei", a spus Miller.

Gazprom satisface o treime din necesarul de gaze naturale al UE, iar circa jumătate din această cantitate este livrată în Europa via Ucraina.

Însă tot marți, monopolul energetic de stat al Ucrainei, Naftogaz, a acuzat Gazprom că nu a livrat Ucrainei întreaga cantitate de gaze pentru care Kievul a plătit în avans joia trecută. Acuzația vine la două zile după ce Mosocova a anunțat că livrează o parte din gazele destinate Ucrainei direct către regiunile controlate de separatiștii proruși.

Naftogaz spune că rușii au încălcat termeni acordului dintre Kremlin, Kiev și Bruxelles, livrând doar 47 milioane metri cubi de gaze dintr-o cantitate totală contractată de 114 milioane metri cubi, plătită de ucraineni în avans săptămâna trecută.

Compania ucraineană spune că a trimis o notificare privind încălcarea de către Gazprom a contractului guvernului de la Kiev și Comisiei Europene, în condițiile în care Bruxellesul are tot interesul ca tranzitul prin Ucraina al livrărilor Gazprom către UE să se desfășoare fără probleme.

Săptămâna trecută, Ucraina a tăiat aprovizionarea cu gaze a regiunilor controlate de separatiștii proruși, iar Rusia a început pentru prima dată să le livreze acestora gaze în mod direct. Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, la acea dată, că livrările de gaze către rebeli sunt efectuate în acord cu contractul semnat cu Naftogaz.

Veniturile bugetare ale Rusiei se confruntă cu o nouă problemă, generată tot de deprecierea masivă a țițeiului pe piețele internaționale. Dat fiind că, pe majoritatea contractelor pe termen lung ale gigantului de stat Gazprom cu clienții săi europeni, prețul de livrare al gazelor este indexat la cel al petrolului, cu o întârziere de 6-9 luni, consumatorii din Europa preferă să consume în această perioadă gaze stocate în propriile lor depozite de înmagazinare subterană și să amâne achizițiile de gaze din Rusia pentru la vară, când au în vedere reumplerea depozitelor de înmagazinare cu gaze de la Gazprom la prețuri mult mai reduse față de cele din momentul de față.

Această strategie comportă și riscuri, în special de natură geopolitică. Agravarea conflictului dintre Ucraina și rebelii proruși din estul țării, având ca rezultat deteriorarea relațiilor cu Rusia, pune sub semnul întrebării acordurile dintre Kremlin, Kiev și UE cu privire la livrările de gaze rusești în Europa via Ucraina și, pe cale de consecință, viitorul aprovizionării consumatorilor europeni din primăvară încolo.

Cantitatea de gaze extrasă și consumată din depozitele subterane de înmagazinare din UE de la 1 octombrie 2014 și până în prezent a crescut cu 44% comparativ cu perioada similară din urmă cu 12 luni, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. În același timp, livrările cumulate de gaze din Rusia către Europa și Turcia au scăzut cu 29% luna trecută, comparativ cu decembrie 2013, după ce, în noiembrie anul trecut, au scăzut cu un sfert, arată datele Gazprom.

Importurile de gaze din Rusia, ale căror prețuri sunt indexate la evoluția cotațiilor internaționale la țiței, cu o întârziere de 6-9 luni, vor fi mai ieftine la vară, prețurile de pe contractele pe termen lung ale Gazprom urmând să înceapă să fie influențate de prăbușirea cu 58% a cotațiilor la țiței consemnată din iulie 2014 încoace. Acest lucru reprezintă un stimulent extrem de puternic pentru clienți în a cumpăra acum cât mai puțin gaz rusesc posibil, prin amânarea importurilor, afirmă analiștii Citigroup, citați de Bloomberg.

Logic din punct de vedere economic

"Este extrem de logic din punct de vedere economic să amâni achizițiile de gaze rusești, devreme ce prețul acestora este indexat la cotația țițeiului cu întârziere. Dacă petrolul va începe să recupereze din ieftinire, comportamentul piețelor se va modifica corespunzător", spune Zach Allen, președintele firmei de consultanță Pan Eurasian Enterprises.

Gazprom a livrat 11,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa în decembrie 2014, față de 16,3 miliarde de metri cubi în luna corespunzătoare a anului anterior. Un alt motiv de reducere a livrărilor este faptul că Europa traversează cea mai caldă iarnă din istorie, fapt care a redus cererea și a redus prețurile cu 28% în 2014.

Statele UE au extras din depozitele lor subterane de înmagazinare o cantitate de 29 de miliarde de metri cubi de gaze naturale în perioada 1 octombrie 2014 – 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. În perioada corespunzătoare din urmă cu 12 luni, cantitatea extrasă a fost de 20 miliarde metri cubi. Exporturile Rusiei către Europa și Turcia, excluzând livrările efectuate prin Marea Neagră, au scăzut cu 34% în primele 21 de zile din ianuarie 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.

"Consumul este slab din cauza vremii calde. Clienții noștri preferă să utilizeze gaze din depozitele lor de înmagazinare pentru a profita de influența ieftinirii petrolului asupra prețului nostru de livrare, sperând să-și reumple depozitele la vară, la prețuri mult mai mici", a declarat, pentru Bloomberg, Serghei Kuprianov, purtător de cuvânt al Gazprom.

Stocuri refăcute la vară, la prețuri mai mici

Afirmațiile sale sunt confirmate de prețurile de pe bursele de gaze. Astfel, la Londra, gazele cu livrare în februarie sunt cu 7,7% mai scumpe decât contractele futures pentru iunie-septembrie.

"Dacă prețurile pentru contractele spot sunt mai mari decât cotațiile futures, acest lucru constituie un stimulent pentru a extrage gaze din depozitele de înmagazinare. Transportatorii sunt îngrijorați să nu pățească ca anul trecut, când au rămas cu cantități foarte mari de gaze în depozite la finalul iernii", spune Andrew Morris, analist la compania turcă de consultanță în energie Poeyry Oyj.

Cei de la East European Gas Analysis consideră că gazele rusești cu preț indexat la cotațiile țițeiului mai au loc de ieftinire. Prețul ar mai putea scădea cu aproape 20%, de la 9,3 dolari/1 milion BTU în momentul de față la 7,5 dolari/1 milion BTU în al doilea trimestru al anului, estimează analiștii companiei.

"Importatorii din Europa așteaptă scăderea prețului sub 7,5 dolari/1 milion BTU pentru a-și reumple depozitele subterane de înmagazinare. Vara aceasta, exporturile de gaze rusești ar putea doborî un nou record de ieftinire", spune Mihail Korcemkin, fondatorul East European Gas Analysis.

Ucraina rămâne un risc

Pe de altă parte, recenta agravare a conflictului dintre Ucraina și rebelii proruși din estul țării, având ca rezultat deteriorarea relațiilor cu Rusia, pune sub semnul întrebării acordurile dintre Kremlin, Kiev și UE cu privire la livrările de gaze rusești în Europa via Ucraina și, pe cale de consecință, viitorul aprovizionării consumatorilor europeni din primăvară încolo, comentează Natural Gas Europe.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, doar luni, 26 ianuarie, Ucraina a extras 0,58% din stocurile sale de gaze naturale aflate în depozite subterane de înmagazinare. În acest moment, depozitele ucrainene sunt umplute în proporție de 30,21%, ceea ce face din Ucraina cea mai expusă țară din Europa în acest moment, urmată de Ungaria, cu depozite pline în proporție de 47,60%.

Situația nu este încă tragică. În termeni cantitativi, Ucraina este pe locul trei în topul țărilor europene cu cele mai mari rezerve de gaze naturale înmagazinate, după Germania și Italia.

Raționalizarea n-a dat rezultate

Deocamdată, pe baza acordurilor semnate cu Rusia, Ucraina nu va avea probleme cu aprovizionarea cu gaze pe perioada iernii. Însă lunile următoare vor fi extrem de periculoase pentru întreaga regiune. Dacă nu se va ajunge la un nou acord între Kiev și Kremlin, consumatorii europeni ar putea suferi, existând riscul ca, la fel ca în alți ani în care au existat diferende pe tema gazelor între cele două țări, Ucraina să înceapă să consume din gazele rusești destinate UE, ca urmare a încetării livrărilor din Rusia.

Potrivit monopolului energetic de stat ucrainean Naftogaz, consumul total de gaze al industriei, instituțiilor de stat, sistemelor municipale de încălzire centralizată și gospodăriilor populației a fost cu 17% mai mare decât limita maximă fixată de guvern prin decret de raționalizare în primele 20 de zile din ianuarie.

Această depășire semnificativă a plafonului de consum ar putea determina guvernul să aplice noi majorări ale prețurilor reglementate la gaze. În septembrie anul trecut, Naftogaz anunța posibila triplare a tarifelor la gaze pentru consumatorii casnici.

Livrările de gaze naturale ruseşti către România au fost reduse cu 30%, fără vreo explicaţie din partea Dispeceratului Gazprom, potrivit unor surse din industria energetică, citate de economica.net.

Potrivit economica.net, România ar fi trebuit să primească circa 3 milioane de metri cubi de gaz astăzi de la Gazprom, dar compania rusă a redus livrările la 2 milioane de metri cubi, fără a da vreo explicaţie.

Preşedintele ANRE Niculae Havrileţ nu a primit vreo informare în acest sens. Oricum, România nu este în pericol să rămână în pană de gaze. "Nu avem nicio problemă, oricum importurile reprezintă foarte puţin din consum, 2%. Mai mult, avem 2 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, pe lângă producţia curentă a Romgaz şi Petrom, mai mult decât suficient pentru două luni geroase, ianuarie şi februarie", explică Havrileţ.

Ulterior, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat, potrivit Mediafax, că astfel de diminuări au fost înregistrate şi în ultimele luni şi că, la acest moment, nu există motive speciale de îngrijorare.

"Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială", a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus "se poate juca" cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

România are un consum anual de gaze de circa 11-12 miliarde de metri cubi. Sub 1 miliard de metri cubi de gaze provin din import.

Autorităţile de la Bucureşti par a se fi pregătit în faţa situaţiilor de acest gen, în care, în momentele cu temperaturi reduse, livrările de gaze din Federaţia Rusă să fie diminuate. Chiar în această dimineaţă, Departamentul pentru Energie a elaborat un proiect de act normativ prin care unele grupuri de la termocentralele pe gaz şi păcură să poată fi pornite pentru a asigura necesarul de energie electrică în cazul în care centralele pe gaz sau regenerabilele ar avea sincope în funcţionare. Potrivit actului normativ, este vorba de cinci termocentrale (Brăila, Galaţi, Bucureşti Vest, Bucureşti Sud şi CET Brazi Ploieşti )

Astfel, potrivit reglementării, grupuri cu o putere instalată totală de 640 MW de la aceste centrale intră în ceea ce se cheamă serviciului tehnologic de sistem rezerva terţiară lentă. Cu alte cuvinte, grupurile termoenergetice trebuie să fie ţinute “calde”pentru a se putea conecta la sistemul energetic national, pentru a asigura echilibrarea acestuia, în termen de şapte ore de la solicitare, în cazul în care se constată un dezechilibru între consum şi producţia de energie. Dezechilibrul ar putea fi cauzat fie de o creştere foarte mare a consumului, fie de o oprire neplanificată a unui mare producător sau de producătorii din surse regenerabile, a căror producţie este prin definiţie fluctuantă.

Practic, aceste centrale vor primi bani, la un preţ stabilit de ANRE, pentru a ţine grupurile în stare de funcţionare, în lunile ianuarie şi februarie, potrivit reglementării. Sumele, care nu sunt deloc mici (centralele, unele dintre ele vechi sau ameninţate cu insolvenţa, au costuri destul de mari de funcţionare, iar preţul la care produc energia este mare) vor fi ulterior trecute în facturile tuturor consumatorilor de energie electrică.

Cantitatea totală de energie supusă acestui regim este de 0,6 TWh, adică ceva mai mult de 1% din consumul anual de energie electrică.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație. Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

România își va asigura din import, în prima lună a anului viitor, doar 2% din necesarul de consum de gaze naturale, estimează operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz.

Potrivit estimărilor Transgaz, publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2015, cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 16,71 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de doar 2,09% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Estimările Transgaz pentru luna în curs, decembrie 2014, indică o cerere totală de gaze naturale de 16,84 milioane MWh, care ar urma să fie satisfăcută în proporție de 3,75% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

De asemenea, estimările Transgaz pentru prima lună a acestui an, ianuarie 2014, indicau că cererea totală de gaze naturale din România, evaluată la 20,41 milioane MWh, va fi satisfăcută în proporție de 16,3% din surse externe, restul reprezentând surse interne.

Importuri mai mici, prețuri mai mici

Datele definitive cu privire la consum, producție internă și importuri de gaze naturale ale ANRE, care diferă metodologic de cele conținute în estimările anticipative ale Transgaz, arată că, în ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 85,15% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de 14,85% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În ianuarie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 18,18 milioane MWh, în scădere cu 8,5% față de luna corespunzătoare din 2013. În ianuarie 2013, importurile au avut o pondere de 22,41% în totalul consumului. Prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost, în ianuarie 2014, de 390 dolari/MWh, în scădere cu 4,6% față de ianuarie 2013 (409 dolari/MWh).

Cele mai recente date definitive publicate de ANRE, aferente lunii septembrie 2014, arată că, în respectiva lună, , consumul de gaze naturale din România a fost asigurat în proporție de 98,34% din producția internă, inclusiv cantități înmagazinate, și de doar 1,66% din import , inclusiv cantități înmagazinate.

În septembrie 2014, consumul de gaze naturale din România a fost de 6,04 milioane MWh, în scădere cu 11,3% față de de luna corespunzătoare din 2013. În septembrie 2013, importurile au avut o pondere de 11,59% în totalul consumului. De asemenea, în septembrie 2014, prețul mediu al gazelor naturale importate de România a fost de 361 dolari/MWh, în scădere cu 7,4% față de septembrie 2013 (390 dolari/MWh).

Întreruperi de livrări

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

În septembrie și octombrie, Gazprom a redus de mai multe ori livrările de gaze către România, cu procente de până la aproape 27%, inițial fără nici o explicație.

Ulterior, ambasadorul Rusiei la București a explicat această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

La nivelul lunii octombrie, consumul total al României era de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale era de 31 milioane metri cubi pe zi.

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

Dependența de Rusia e în alte părți

Potrivit datelor publicate de Gazprom Export, în 2013, compania a livrat în România, în 2013, 1,19 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Cu un an înainte, cantitatea fusese aproape dublă, respectiv de 2,17 miliarde de metri cubi, se arată în raportul Gazprom Export pe 2012.

România importă indirect gaze naturale de la Gazprom, prin două firme intermediare, respectiv WIEE și Conef Energy. Contractele pe termen lung cu cele două companii au fost înnoite în 2007, fiind valabile până în 2030. Exporturile de gaze naturale ale Rusiei către România au debutat în 1979, iar de atunci până la finalul lui 2012 România a cumpărat de la ruși peste 125 de miliarde de metri cubi de gaze.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Negocierile tripartite începute miercuri la Bruxelles între Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de rezolvare a contenciosului pe tema gazelor dintre Kiev și Moscova, nu au permis ajungerea la un acord, dar discuțiile ar putea continua joi.

Discuţiile sunt blocate pe tema susţinerii financiare din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, care să permită grupului Naftogaz să îşi achite o parte din datoriile către compania rusă Gazprom şi să plătească în avans o nouă comandă de gaze.

Atât CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, cât și ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, au declarat, după prima rundă de discuții și negocieri tripartite Ucraina-Rusia UE, că Rusia nu va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze a Ucrainei până ce UE nu va oferi garanții financiare ferme privind plata de către Ucraina a livrărilor de gaze necesare pentru acoperirea nevoilor sale de consum în lunile noiembrie și decembrie.

Reprezentanții autorităților ucrainene și cei ai Comisiei Europene au refuzat să comenteze asupra rezultatelor primei runde de negocieri cu Rusia.

Rușii nu reiau livrările de gaze fără garanții

"Nu se va semna nici un acord privind reluarea aprovizionării cu gaze până când Ucraina și UE nu ajung ele la un acord în privința garanțiilor financiare pentru plata acestor gaze", a declarat CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

El a spus că la prima rundă de discuții au fost întocmite trei documente: un protocol trilateral Rusia-Ucraina-UE, unul bilateral între Ucraina și UE, precum și un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare gaze aflat în vigoare între Naftogaz și Gazprom, care reglementează aspecte tehnice.

"Întâlnirea de joi va avea loc doar dacă Ucraina și Comisia Europeană ajung la un acord privind garanțiile financiare pentru plata livrărilor de gaze pentru noiembrie și decembrie. Dacă nu se va ajunge la un astfel de acord, nu va avea loc nici o întâlnire și nu se va semna nici un document. Dacă se va ajunge la un astfel de acord, atunci cele trei documente pe care le-am menționat mai sus ar putea fi semnate. Toate documentele și aspectele care țin de partea rusă și de Gazprom au fost clarificate și s-a convenit asupra lor", a explicat Miller, citat de Itar Tass.

La rândul său, ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a declarat că Ucraina nu a prezentat nici un fel de garanție scrisă privind plata datoriilor pentru livrările de gaze din trecut, precum și achitarea livrărilor pentru iarna aceasta.

"La discuții s-a afirmat că Ucraina va avea bani, că a purtat negocieri cu Comisia Europeană și cu organizațiile financiare internaționale. Ni s-a spus că Ucraina va găsi bani pentru plata în avans a gazelor necesare pentru aprovizionarea pe timpul acestei ierni, patru miliarde de metri cubi. Însă au fost doar vorbe, nu garanții ferme scrise din partea părții ucrainene. Devreme ce nu s-au oferit astfel de garanții și nu știm dacă ucrainenii vor avea sau nu bani, trebuie să ne protejăm de acest risc cerând plata în avans a livrărilor viitoare de gaze. Plătești, ai gaze, nu plătești, nu ai gaze. În rest, negocierile vor continua joi seara. Ne-am înțeles asupra prețului, asupra plăților în avans, asupra rescadențării datoriilor Ucrainei pentru livrările de gaze din trecut, precum și asupra volumelor de gaze solicitate de partenerii noștri ucraineni", a declarat ministrul rus al Energiei.

Bani insuficienți

Potrivit înțelegerii dintre părți, Ucraina va trebui să își achite până la finalul anului o parte din datoria față de Gazprom pentru livrările de gaze din trecut, respectiv să le ramburseze rușilor circa 3,1 miliarde dolari, bani pe care Naftogaz îi are. În plus, Ucraina mai are nevoie de încă 1,6 miliarde dolari pentru plata în avans a livrărilor necesare pentru lunile noiembrie și decembrie 2014.

Prima rundă de discuții a început miercuri seară și a durat peste 12 ore. Dacă părțile vor ajunge la un acord joi seară, după a doua rundă de negocieri, acesta ar putea fi anunțat în cadrul unei conferințe de presă.

Comisia Europeană a anunțat recent că va elibera cât de curând ultimele două tranșe în valoare totală de 760 milioane de euro (965 milioane de dolari) din împrumutul convenit pentru acest an.

Potrivit Wall Street Journal, care citează un oficial european, cele două tranșe vot ajunge cumva să fie alocate plății arieratelor Ucrainei înregistrate către Gazprom și/sau plății gazului necesar fostului stat sovietic în această iarnă. Însă banii nu vor fi suficienți, cancelarul german Angela Merkel cerându-le tuturor statelor membre ale UE să participe la efortul Ucrainei de a-și achita datoriile faâă de Rusia.

Ucrainenii își pot plăti datoriile istorice

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat însă că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte ca dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că a făcut presiuni asupra gigantului rus de stat Gazprom pentru ca acesta să accepte reglarea datoriei neplătite pe care Ucraina o are față de Gazprom pentru gazele naturale livrate în trecut la prețul minim de 268 de dolari/mia de metri cubi și nu la prețul fixat de la 1 aprilie, de 485 dolari/mia de metri cubi, rezultat în urma unei scumpiri unilaterale ostile de 81%.

"A trebuit să fac presiuni la Gazprom și să le spun să nu insiste ca Ucraina să plătească datoriile din urmă la prețul de 485 dolari/mia de metri cubi, respectiv 5,3 miliarde dolari. Să-i lase să plătească măcar 3,5 miliarde dolari și după aceea vom mai vedea", a declarat Putin, la o întâlnire a Valdai International Discussion Club.

S-ar părea că Rusia s-a hotărât să schimbe tactica și să încaseze tot ce poate încasa, amânând încheierea unui acord cu privire la preț și la suma totală datorată de ucraineni pentru la primăvară, eventual după decizia Curții de Arbitraj de la Stockhom, a comentat Artem Konchin, analist specializat în petrol și gaze la firma moscovită de brokeraj Otkritie, citat de Interfax.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța în acest diferend în a doua jumătate a anului viitor.

Luna aceasta, Rusia, Ucraina și UE au ajuns la un acord preliminar potrivit căruia Ucraina va plăti iarna aceasta un preț de 385 dolari/mia de metri cubi pentru gazele livrate de Gazprom, cu condiția să achite în avans. Prețul de 385 dolari/mia de metri cubi reprezintă o reducere semnificativă, cu 20%, față de nivelul fixat în aprilie de ruși.

Putin a mai declarat că nu înțelege de ce instituțiile europene, care își doresc asocierea Ucrainei cu UE, nu au putut furniza rapid bani Kievului pentru aprovizionarea cu gaze naturale pe timpul iernii. Atât FMI, cât și Comisia Europeană au răspuns că explicația rezidă în reglementările și procedurile stufoase și birocratice care se aplică în astfel de situații.

"În Rusia și Ucraina gândim într-un fel, iar în Europa văd că se gândește altfel. La noi, atunci când un domn invită o doamnă la restaurant, plătește nota. Dar mai e și varianta în care se plătește nemțește, fiecare pentru sine. UE a propus asocierea cu Ucraina și și-a asumat astfel o anumită responsabilitate. În cazul acesta, ar trebui să ajute Ucraina, să îi acorde un împrumut pentru cel puțin o lună", a spus Putin.

"Rusia consideră că, până în prezent, a plătit pentru gazele ucrainenilor, iar dacă Europa vrea o integrare mai strânsă cu Ucraina, atunci să plătească de-acum pentru aprovizionarea ei cu gaze", a declarat un analist de la Oxford Institute for Energy Studies.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Monopolul energetic de stat ucrainean Naftogaz a pus deoparte încă din iulie, într-un cont special, suma de 3,1 miliarde de dolari, destinată achitării unei părți din datoriile Ucrainei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale din trecut, a declarat directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev, confirmând informațiile publicate de Energy Report luna trecută. Declarația vine după ce, săptămâna trecută, Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie.

Potrivit Wall Street Journal, Naftogaz este gata să-și regleze datoriile pe care le are față de Gazprom, cu condiția ca rușii să semneze un acord prin care să garanteze aprovizionarea cu gaze a Ucrainei iarna aceasta.

"Avem puși deoparte încă din iulie 3,1 miliarde de dolari într-un cont special escrow. Problema nu sunt banii, ci în ce măsură Gazprom vrea să ajungem la un acord", a declarat, pentru publicația americană, directorul general al Naftogaz, Andrei Kobolev.

După cum Energy Report scria din septembrie, Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Tipăresc bani pentru gaze

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, din septembrie, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Aveau bani în cont, dar au cerut 2 miliarde de euro de la UE

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat, marţea trecută, Comisia Europeană.

Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continua o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze în timpul iernii, încheiată fără nici un rezultat.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor.

Cu o zi înainte, cancelarul german, Angela Merkel, declarase că aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei. "Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta", subliniase cancelarul german.

Livrări în flux invers

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Directorul general al Naftogaz a mai declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord cu Gazprom, Ucraina va trebui să se bazeze pe producția internă de gaze naturale, pe cantitățile stocate în depozitele sale subterane de înmagazinare și pe livrările de gaze în flux invers din Slovacia. Pe perioada iernii, între octombrie și martie, Ucraina are nevoie de circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care producția internă se ridică la 20 miliarde de metri cubi pe an, iar în depozitele de înmagazinare sunt stocate în prezent 16,7 miliarde de metri cubi.

"Pentru a acoperi deficitul în aprovizionare, vor trebuite dublate livrările în flux invers", a spus Kobolev. În prezent, Slovacia livrează Ucrainei, în flux invers, circa 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

Merkel și Putin avertizează

Cancelarul german Angela Merke a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze.

"Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze", a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

"Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele", a spus Merkel.

La rândul său, președintele rus, Vladimir Putin,a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev.

"Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin, într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin.

Se bagă și Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

"Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există", a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom - n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

"În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani", a subliniat Băsescu.

"Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică", a mai spus Traian Băsescu.

Iarna e tot mai aproape

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna aceasta se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

"Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie", a spus Merkel. Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.

Gazprom a tăiat, marți, livrările de gaze către România pentru a opta oară în ultimele săptămâni, de această dată cu aproape 27% comparativ cu solicitările clienților români, ambasadorul Rusiei la București explicând această scădere prin unele disfuncționalități tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni ale Gazprom de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă.

Beneficiarii din România au primit ieri cu 26,7% mai puţine gaze ruseşti în raport cu nominalizările transmise de Transgaz. Importul actual al României din Rusia se află la un nivel nesemnificativ de circa 0,2 milioane metri cubi pe zi, reprezentând consumul zilnic al unui oraş ca Botoşani sau Satu Mare ori consumul CET Timişoara, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Emergie.

“Ieri, Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti ne-a transmis un răspuns oficial conform căruia scăderea livrărilor de gaze ruseşti este cauzată de anumite disfuncţionalităţi tehnice, apărute ca urmare a unor acţiuni Gazprom de umplere a depozitelor de gaze pentru pregătirile necesare perioadei de iarnă”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Consumul actual total al României este de circa 26 milioane metri cubi pe zi, în timp ce producţia internă de gaze naturale este de 31 milioane metri cubi pe zi.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, iar cele de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

România își asigură integral necesarul de import de gaze de la gigantul rus de stat Gazprom, în vreme ce importurile de țiței provin din Rusia și Kazahstan, acestea alimentând rafinăriile Petrotel, deținută de rușii de la Lukoil, și Petromidia, aparținând Rompetrol, controlată de compania de stat kazahă KazMunaiGaz.

INS arată că, în perioada ianuarie-august 2014, producția de gaze naturale utilizabile a României a crescut marginal față de primele 8 luni din 2013, cu doar 0,8%, la 5.770,8 mii tone echivalent petrol. Totodată, importurile de gaze au scăzut cu 73,6%, la doar 329,2 mii tone echivalent petrol.

Pe de altă parte producția de țiței a României a scăzut cu 1,3% în primele 8 luni ale acestui an, la 2.536,8 mii tone echivalent petrol, în vreme ce importurile de țiței au crescut cu 37,4%, la 4.303,6 mii tone echivalent petrol.

În primele 8 luni din 2014 au crescut și importurile de produse petroliere, cu 1,3%, la 1.242,4 mii tone echivalent petrol.

În ceea ce privește cărbunele, în intervalul ianuarie-august 2014 au scăzut atât producția, cât și importurile. Producția s-a redus cu 0,9% față de perioada similară din 2013, la 2.940,4 mii tone echivalent petrol, iar importurile – cu 9,8%, la 281,4 mii tone echivalent petrol.

Nu ne afectează șicanele Gazprom

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic. România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Problema Lukoil e mai complicată

Ministrul a negat că ar exista vreo legătură între aceste „şicane” şi situaţia de la Lukoil. El a spus că s-a întâlnit cu vicepreşedintele Lukoil Vladimir Nekrasov, dar a refuzat să spună ce anume a discutat cu acesta.

Întrebat în legătură cu înţelegerea cu procurorii la care a făcut referire Nekrasov, Răzvan Nicolescu a răspuns: „Nu ştiu. Trebuie să îi întrebaţi pe procurori”.

Lukoil reporneşte, vineri, instalaţiile din incinta rafinăriei din Ploieşti, oprite în urmă cu o săptămână, a declarat, pentru Mediafax, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, care a precizat că instituţia a fost notificată în acest sens de către companie.

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Prahova, Daniela Tudorache, a declarat, pentru Mediafax, că vineri dimineaţă Comisariatul Prahova din cadrul Gărzii de Mediu a primit o notificare din partea rafinăriei Lukoil prin care se anunţă repunerea în funcţiune a instalaţiilor din incinta rafinăriei, oprite în urmă cu o săptămână.

În documentul transmis Gărzii de Mediu se precizează că instalaţiile vor fi repornite începând de vineri şi că reprezentanţii companiei se obligă să respecte toate procedurile privind protecţia mediului.

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că în urma discuţiilor cu procurorii care instrumentează dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani reprezentanţii companiei au asigurat garanţii care pot acoperi prejudiciul de 230 de milioane de euro stabilit în acest dosar.

Rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială vineri, 3 octombrie, compania anunţând că măsura este urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, iar momentul repornirii sale va fi precizat după soluţionarea contestaţiei depuse în instanţă.

Activitatea rafinăriei a fost oprită la o zi de la percheziţiile făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

Directorul general al Petrotel Lukoil, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil, Vladimir Nekrasov, declara, miercuri, la Ploieşti, că a încheiat o înţelegere cu procurorii români şi că până vineri conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.

Preşedintele Traian Băsescu a catalogat, joi, drept inadmisibilă presiunea făcută de reprezentantul companiei Lukoil şi a cerut Guvernului ca dacă vineri Lukoil nu reia producţia să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti.

”Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii care vrea sau nu vrea. Trebuie să ne amintim preţul cu care am privatizat-o, îl replătim şi diferenţa, cât a costat retehnologizarea, îl plătim după ce constatăm dacă evaziunea fiscală şi spălarea de bani a fost de numai 230 de milioane de euro sau a fost, cumva, mai mare”, a declarat Băsescu.

El a spus că Guvernul trebuie să fie pregătit să plătească preţul cu care a vândut rafinăria de la Ploieşti şi să fie pregătit tehnic să o preia în operare.

”La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, a adăugat şeful statului.

Gazprom a redus, vineri, livrările de gaze către România pentru a șaptea oară în ultimele săptămâni, reducerea fiind de această dată de 13,6% față de solicitările consumatorilor români.

"Reducerea anunţată astăzi de Gazprom către Transgaz este de 13,6% în raport cu nominalizările făcute de operatorul sistemului de transport, pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Importul actual al României de la Gazprom este sub 0,14 milioane metri cubi pe zi. Această cantitate este similară consumului actual total al unui oraș ca Botoșani sau Satu Mare ori consumului actual al CET Timişoara", se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Importurile de gaze naturale ale României au scăzut cu 73,6% în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2013, la 329,2 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor INS.

Joi, Gazprom a redus livrările de gaze către România pentru a șasea oară în ultimele săptămâni, cu 15% față de cât era planificat.

„Transgaz a primit o informare de la dispecerul Gazprom de la Sofia, însă nu e niciun motiv de îngrijorare. E un lucru cu care am spus că trebuie să începem să ne obişnuim cu asta. Vorbim de nişte volume foarte mici, sub 0,2%, e total neimportant în acest moment pentru România, în condiţiile în care producem 31 de milioane metri cubi pe zi”, a declarat, la Digi24, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.

În prezent, consumul de gaze al României se situează la 25,5 milioane de metri cubi pe zi.

În urmă cu câteva zile, Departamentul pentru Energie spunea că România consumă zilnic circa 22 milioane metri cubi de gaze pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic.

România a înmagazinat până în prezent cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi.

„În aceste zile România produce semnificativ mai mult decât consumă, deci nu e niciun motiv de îngrijorare (...) Li se întâmplă mai multor state din UE. Probabil sunt nişte mici şicane cu care trebuie să ne obişnuim. Suntem pregătiţi, populaţia României sub nicio formă nu va suferi într -un fel în această iarnă”, a adăugat ministrul.

Acesta a subliniat că informarea oficială către Transgaz nu conţine motive, ci doar nişte cantităţi.

Întrebat despre o eventuală şicană a Gazprom, Nicolescu a răspuns: „Nu aş vrea să speculez pe această temă. Am discutat şi ieri cu ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. Mi-a promis că îmi va da o explicaţie pentru această situaţie. Nu trebuie să ne alarmăm. Suntem transparenţi, e firesc să fim, oricum suntem obligaţi de legislaţia UE să informăm imediat la Bruxelles ce se întâmplă într.o astfel de situaţie sau când apare”.

Gigantul rus de stat Gazprom ar putea prelua o parte din acțiunile celui mai mare combinat petrochimic din Serbia, HIP-Petrohemija, controlat de statul sârb, în contul datoriilor pe care Belgradul le are față de Gazprom pentru gazele livrate de ruși și neplătite de sârbi până în prezent. Preluarea ar putea fi făcută prin intermediul companiei petroliere sârbe NIS, controlată de rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al Gazprom, care deține deja aproape 13% din combinatul petrochimic.

Asta în condițiile în care, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către Gazprom Neft la un preț bănuit a fi fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo   

Ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, a declarat, în cursul unei vizite efectuate marți la Moscova, că datoriile Serbiei pentru gazele livrate de Gazprom ar putea fi șterse în schimbul preluării de către ruși a unei participații la HIP-Petrohemija, fără să precizeze cât de mare ar fi această participație, respectiv dacă în acest fel Gazprom ar deține controlul asupra companiei.

"Am purtat discuții astăzi și am convenit ca datoriile pentru gaze să fie plătite cu proprietăți ale statului sârb și aici vorbim de HIP-Petrohemija", a declarat Dacic la Moscova, potrivit presei sârbe, citate de businessneweurope.eu.

UE nu ține de cald la iarnă

Datoriile Serbiei față de Gazprom pentru livrările de gaze naturale se ridică la circa 180 de milioane de dolari, din care 148 de milioane pentru importurile din perioadele februarie-martie 2013 și martie-aprilie 2014, plus 34,8 milioane reprezentând datorii istorice pentru livrări de gaze din anii 1995-2001.

Inițial, Gazprom propusese stingerea datoriei istorice a Serbiei aferente livrărilor de gaze din 1995-2001 prin majorarea cu 3 dolari/mia de metri cubi a prețului plătit de sârbi pentru livrările de gaze de anul acesta ale rușilor.

În timpul vizitei la Moscova, ministrul de Externe de la Belgrad a cerut Rusiei să ia în calcul trasee alternative de aprovizionare cu gaze naturale a Serbiei, în condițiile în care livrările de gaze ale Gazprom către Serbia și alte țări est-europene prin intermediul Ucrainei au scăzut în ultima vreme.

În plus, autoritățile de la Belgrad au anunțat că Serbia este hotărâtă să meargă mai departe cu proiectul construcției sectorului sârbesc al gazoductului South Stream, lucrările urmând să înceapă cel mai târziu în noiembrie, în pofida opoziției Uniunii Europene față de acest proiect.

Dependenți de NIS

HIP-Petrohemija este cel mai mare combinat petrochimic din Serbia, cu o capacitate totală de producție de 600.000 de tone pe an. Compania, localizată în Pancevo, își generează circa 80% din veniturile anuale din exporturi, în principal în statele Uniunii Europene.

Statul sârb controlează direct aproape 55% din acțiunile combinatului, alți acționari fiind Fondul de Dezvoltare al Republicii Serbia, tot instituție de stat, cu 13,63% din titluri, monopolul sârb de stat în transportul, distribuția și tradingul de gaze naturale Srbijagas Novi Sad (13,38%), distribuitorul de stat regional de energie electrică Elektrovojvodina (4,87%) și municipalitatea din Pancevo (0,51%).

Compania petrolieră Naftna Industrija Srbije (NIS), care a aparținut statului sârb și acum este controlată de Gazprom Neft, divizia petrolieră a Gazprom, deține 12,72% din acțiunile HIP-Petrohemija. NIS, care are operațiuni și în România, este cel mai mare furnizor de țiței al combinatului. În plus, HIP-Petrohemija este total dependentă de rafinăria NIS Gazprom Neft de la Pancevo.

În timpul crizei financiare globale, combinatul a fost nevoit să-și întrerupă producția și și-a reluat-o doar după ce a primit sprijin financiar de la bugetul de stat al Serbiei și a ajuns la un acord cu NIS Gazprom Neft pentru restructurarea datoriilor neplătite pentru țițeiul livrat. În 2011, HIP-Petrohemija a semnat un acord strategic de cooperare cu NIS.

La începutul acestui an, ministrul Energiei de la Belgrad, Zorana, Mihajlovic, declara că statul sârb caută un investitor strategic care să intre în parteneriat cu combinatul, în vederea efectuării unor investiții pe termen lung necesare pentru dezvoltarea acestuia estimate la circa 200 de milioane de euro, ministrul precizând că, la acea dată, cei de la NIS nu erau interesați de acest parteneriat.

Cedare "cu cântec" către ruși

Pe de altă parte, în august, Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei NIS către rușii de la Gazprom Neft.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro. Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream.

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a discutat, luni, cu asistentul secretarului de stat al Statelor Unite pentru afaceri europene și eurasiatice, Victoria Nuland, despre necesitatea luării de măsuri pentru evitarea unui dezastru umanitar în Ucraina la iarnă, prin restabilirea alimentării cu electricitate, gaze naturale și alimente la parametri normali.

Cele două părți au vorbit despre posibilitatea majorării ajutorului macrofinanciar al SUA pentru Ucraina, în același context cu necesitatea adoptării de către Parlamentul de la Kiev a unui pachet de legi anticorupție elaborat de președinția ucraineană.

La întâlnirea cu Nuland, președintele Poroșenko a menționat necesitatea luării de măsuri urgente pentru evitarea unui dezastru umanitar, dat fiind apropierea sezonului rece, mai precis despre restabilirea alimentării cu electricitate, gaze naturale și alimente la parametri normali.

"Cele două părți au discutat despre posibilitatea majorării asistenței macrofinanciare a SUA pentru ucraina și, în acest context, despre necesitatea adoptării pachetului de legi anticorupție al președinției ucrainene", se arată într-un comunicat al președintelui Ucrainei.

Obligație față de partenerii externi

Tot luni, președintele Poroșenko le-a transmis liderilor grupurilor parlamentare din Rada de la Kiev că adoptarea pachetului său de legi anticorupție este de cea mai mare importanță pentru Ucraina. Pachetul prevede crearea unei agenții independente specializate în lupta împotriva corupției, Biroul Național Anticorupție.

"Adoptarea legilor anticorupție este importantă în contextul îndeplinirii de către Ucraina a obligațiilor sale față de organizațiile internaționale și al implementării acordului de asociere cu UE. Amânarea sau lipsa de voință politică cu privire la adoptarea legilor anticorupție creează probleme serioase și aș vrea să vă rog pe toți să fiți responsabili, întrucât aceste proiecte de lege au fost elaborate alături de un mare număr de organizații ale societății civile și fac acum obiectul unei ample dezbateri publice", le-a spus președintele Poroșenko liderilor politici ucraineni.

Înființarea Biroului Național Anticorupție, similar DNA-ului românesc, ar reprezenta, potrivit unor experți, o condiție pentru continuarea acordului stand-by al Ucrainei cu FMI. Pentru a minimiza tentația mitei în rândul angajaților Biroului, salariile în cadrul acestei structuri ar începe de la echivalentul a 1.400 de dolari pe lună, cât este salariul președintelui Poroșenko, și ar merge până la 4.700 de dolari pe lună pentru șeful Biroului.

Pe de altă parte, americanii își declară dorința de a-i ajuta pe ucraineni să treacă iarna, însă nu e deloc clar cum plănuiesc să o facă.

Înghețul la iarnă e pavat cu bune intenții

"Avem o echipă în Ucraina care se ocupă de cele mai urgente probleme legate de venirea iernii. Din păcate, problemele sunt dificile. Experții noștri caută soluții pentru încălzirea locuințelor care să nu depindă de alimentarea cu gaze naturale", a declarat, tot luni, secretarul pentru Energie al Statelor Unite, Ernest Moriz, după o întâlnire a Council on Foreign Relations.

În aceeași zi, ministrul italian de Externe, Federica Mogherini, a declarat, la audierile oficiale în vederea nominalizării sale în funcția de comisar pentru politică externă al UE, că Ucraina va trece printr-o iarnă care va reprezenta "un coșmar din punct de vedere economic și energetic".

În plus, întrebat în ce măsură ar putea SUA să ajute Ucraina să devină mai puțin dependentă de livrările de gaze ale Gazprom, Moriz a declarat că exporturile de gaze naturale lichefiate ale SUA nu vor începe decât cel devreme în 2015 sau chiar 2016 și că nu vor ajunge la volume semnificative decât la finalul acestui deceniu, adăugând că nu există nici un fel de soluție rapidă pentru această problemă a dependenței de gazele rusești.

"Chiar dacă livrările de gaze rusești ar funcționa normal în aceast iarnă, faptul că infrastructura energetică a Ucrainei a suferit daune semnificative din cauza conflictului armat ar face să fie la fel de dificilă furnizarea de energie la parametri optimi", a declarat secretarul de stat pentru Energie al SUA, adăugând că experții americani încearcă să găsească soluții de substituire a combustibilului pentru încălzire care să fie compatibile cu instalațiile și echipamentele energetice ucrainene.

Fără căldură și apă caldă

Ucrainenii sunt nevoiți să se ducă la rude și prieteni pentru a putea face un duș fierbinte, multe școli sunt sau vor fi închise din aceeași cauză, iar locatarii blocurilor din perioada comunistă vor trece, se pare, din nou la metode improvizat-artizanale de izolare termică a apartamentelor lor, în perspectiva unei ierni care se anunță extrem de dificilă.

Gigantul rus de stat Gazprom a oprit în iunie livrările de gaze naturale către Ucraina. În august, mai multe primării ale unor orașe importante din Ucraina au oprit alimentarea cu apă caldă în blocurile de apartamente construite în perioada sovietică, pentru a face economii la gaze.

Kievenergo, furnizorul de energie termică al capitalei ucrainene, a anunțat că va amâna debutul furnizării de căldură până la începutul lunii noiembrie, când temperaturile medii se situează în jurul valorii de zero grade. În plus, încălzirea centrală va funcționa, în actualul sezon rece, cu o lună mai puțin decât de obicei, urmând să fie oprită la sfârșitul lunii martie 2015. Adoptarea acestor măsuri va duce la economii de gaze naturale de 5,5 milioane de metri cubi pe zi, potrivit Kievenergo.

Șeful Naftogaz, Andrei Koboliev, spune că, iarna aceasta, temperatura din locuințe va fi mai redusă, urmând să fie setată la 19 grade Celsius, cu 5 grade mai jos decât de obicei, și a avertizat populația să se pregătească și pentru întreruperi ale alimentării cu curent electric.

Probleme mari în industria carboniferă

Luptele intense purtate în estul Ucrainei între armata ucraineană și forțele separatiste proruse au obligat companiile miniere să reducă sau să chiar să oprească cu totul producția de cărbune la minele din zona respectivă, punând în pericol aprovizionarea cu energie electrică a țării, iar guvernul de la Kiev ia în calcul măsuri precum raționalizarea consumului și interzicerea exporturilor de cărbune.

Industria carboniferă a Ucrainei este concentrată în regiunile industriale Lugansk și Donețk, care constituie totodată teatrul de desfășurare al unui sângeros conflict între separatiștii proruși și armata ucraineană, care a dus la distrugerea unor elemente vitale de infrastructură energetică, cum ar fi o serie de rețele de distribuție a curentului electric. Termocentralele ucrainene riscă să rămână fără cărbune și din cauza distrugerii în conflict a liniilor de cale ferată pe care este transportat cărbunele. Termocentralele pe cărbune asigură circa 28% din consumul de energie al Ucrainei, iar gazele naturale – 40%.

"Marea problemă a termocentralelor este aprovizionarea cu cărbune", spune șeful DTEK Holding, Maxim Timcenko, a cărui companie desfășoară activități miniere în regiune.

Presa ucraineană vorbește despre o adevărată isterie a cumpărărilor de boilere electrice, care până la actuala criză a gazelor erau utilizate în special în case și în ansambluri rezidențiale noi. Analiștii estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 7% anul acesta.

"Guvernul ucrainean a raționalizat, prin impunere de limite, consumul de gaze al consumatorilor industriali, al instituțiilor publice și al companiilor de utilități din august și până la sfârșitul iernii. Plafonul total de consum a fost fixat la 14 miliarde de metri cubi, din care 7,5 miliarde alocate consumatorilor industriali, 5,8 miliarde companiilor de utilități și 0,6 miliarde instituțiilor publice. Raționalizarea înseamnă că sectorul industrial va fi nevoit să-și reducă consumul de gaze cu aproape 50%, iar companiile de utilități – cu 11%. Considerăm că o astfel de reducere drastică a consumului de gaze al industriei nu va putea fi realizată fără o scădere semnificativă a producției industriale", se arată într-o notă pentru investitori a băncii de investiții Dragon Capital, cu sediul la Kiev.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut, miercuri, cu 13% în raport cu solicitările Transgaz, dar Departamentul pentru Energie transmite că nu există nici un motiv de îngrijorare și că populația nu va avea de suferit, adăugând, totodată, că România va trebui să se obișnuiască cu astfel de situații.

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut ieri cu 13% în raport cu nominalizările Transgaz, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie, care adaugă că volumul total al livrărilor de gaze ruseşti din această perioadă este la un nivel foarte scăzut, sub 0,2 milioane metri cubi pe zi, în condiţiile în care producţia României este la un nivel de aproximativ 31 milioane metri cubi pe zi.

“Nu există niciun motiv de îngrijorare, trebuie să începem să ne obişnuim cu astfel de situaţii generate de Gazprom. Volumele pe care le importăm sunt foarte mici, iar România este pregătită să facă faţă foarte bine acestei ierni fără ca populaţia să aibă de suferit”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

România a înmagazinat până în acest moment cu un miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor depozite de circa 1,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În prezent, consumul se situează la circa 22 milioane de metri cubi pe zi, iar din producţia de aproximativ 31 milioane de metri cubi, circa 9 milioane de metri cubi se înmagazinează în continuare zilnic, precizează Departamentul pentru Energie.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor.

În urma întâlnirii cu ambasadorul rus, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie. “Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

În ultima perioadă au existat mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România, una singură materializându-se efectiv, iar în urma discuțiilor purtate purtate marți de Departamentul pentru Energie și Transgaz cu ambasadorul Rusiei la București nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, se arată într-un comunicat al Departamentului.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a avut, marţi, la sediul Departamentului pentru Energie, o întâlnire cu ambasadorul extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Oleg Malginov, la care au participat şi reprezentanţi ai Transgaz.

În ultima perioadă mai multe intenţii anunţate de Dispeceratul Gazprom din Sofia de reducere a livrărilor de gaze naturale către România. Potrivit datelor centralizate de Transgaz, o singură astfel de intenţie s-a şi materializat într-o reducere efectivă a livrărilor. În urma întâlnirii, nu s-a confirmat faptul că situaţia nu va continua în acelaşi registru, spune Departamentul pentru Energie.

“Mi-am exprimat speranţa că recentele concluzii ale discuţiilor purtate între Comisia Europeană - Ucraina şi Rusia vor fi respectate de toate părţile”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

UE zice că s-a ajuns la un acord, Kievul neagă

Comisia Europeană a anunțat că autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Pe de altă parte, Ministerul Energiei din Ucraina a anunţat, marţi, că nu a primit nicio propunere acceptabilă din partea Rusiei în timpul negocierilor de săptămâna trecută cu oficiali de la Moscova şi ai Uniunii Europene referitoare la preţul gazelor.

"Partea ucraineană nu a primit vreo propunere acceptabilă din partea Rusiei. Experţii companiei ucrainene de stat Naftogaz şi ai Ministerului Energiei şi Industriei Cărbunelui studiază în prezent protocoalele propunerilor trimise de Comisia Europeană în urma discuţiilor din 26 septembrie", se arată într-un comunicat al ministerului.

Kremlinul nu vrea reexporturi de gaze rusești către Ucraina

Gazprom a anunțat, pe 16 septembrie, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultima perioadă. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a explicat, în urmă cu două săptămâni, că gigantul rus a limitat livrările către unii clienți europeni din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

România stă bine

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Potrivit ministrului Delegat pentru Energie, România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze rusești către Europa.

Grupul rus Gazprom a redus, în prima parte a acestei luni, volumele de gaze livrate unor companii din România, fără să ofere vreo explicaţie. Pe de altă parte, importurile de gaze ruseşti sunt extrem de reduse în această perioadă, iar România dispune de suficiente rezerve pentru perioada de iarnă.

La începutul lunii septembrie, Gazprom transmitea Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor. Situația s-a repetat şi o săpămână mai târziu.

Autoritățile de la Kiev și cele de la Moscova au ajuns, vineri seară, la un acord care ar putea restabili aprovizionarea cu gaze naturale a Ucrainei și ar putea evita riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze naturale a statelor europene pe timpul iernii.

Potrivit acordului, Ucraina va plăti 3,1 miliarde de dolari până la sfârşitul acestui an, pentru gazele primite anterior, iar Rusia va furniza în schimb cel puţin 5 miliarde de metri cubi de gaze Ucrainei în lunile următoare, cu opțiune de suplimentare a cantității până la 7 miliarde de metri cubi, în caz de nevoie, a declarat, vineri, la Bruxelles, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger, în urma discuţiilor cu miniştrii Energiei din cele două ţări. În plus, rușii au acceptat o reducere semnificativă a prețului de livrare a gazelor către Ucraina, cu 20% de la 485 la 385 de dolari/mia de metri cubi.

Statul ucrainean avea însă pusă deoparte încă din iulie acești 3,1 miliarde de dolari, bani suficienți pentru a achita aproape 60% din datoria acumulată până în prezent către Gazprom pentru gazele importate de la ruși, cifrată la 5,3 miliarde de dolari.

Banii sunt la banca centrală

Asta pentru că Fondul Monetar Internațional a impus guvernului de la Kiev, încă de la începutul verii, recapitalizarea cu bani de la buget a monopolului energetic ucrainean Naftogaz, iar ulterior depunerea de către Naftogaz a sumei de 3,1 miliarde de dolari într-un cont restricționat la banca centrală a Ucrainei, din care autorităților ucrainene li se permite să facă plăți exclusiv pentru stingerea datoriilor față de Gazprom pentru gazele livrate.

Astfel, în documentele oficiale ale acordului stand-by semnat de Ucraina cu FMI se arată că statul ucrainean s-a angajat față de FMI să recapitalizeze Naftogaz cu bani de la buget, lucru care s-a întâmplat printr-o lege de rectificare a bugetului de stat adoptată la 31 iulie 2014.

Recapitalizarea s-a făcut printr-o emisiune de titluri de stat, care a fost cumpărată integral de către banca centrală a Ucrainei, potrivit sursei citate, care mai arată că acest proces de recapitalizare de la buget a monopolului energetic prin monetizarea de către banca centrală a datoriei publice a statului ucrainean va continua cel puțin până la finalul acestui an.

"După finalizarea procedurii de recapitalizare a Naftogaz, compania va depune într-un cont restricționat la Banca Națională a Ucrainei suma de 3,1 miliarde de dolari. Naftogaz va efectua plăți din acest cont doar cu acordul Ministerului de Finanțe și al băncii centrale și numai în scopul reglării datoriilor față de Gazprom pentru facturile neplătite la gaze, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom. În cazul în care suma din acest cont depășește suma necesară pentru achitarea datoriilor către Gazprom, fie ca urmare a unei decizii a curții de arbitraj, fie în cazul încheierii unui acord pe cale amiabilă între Naftogaz și Gazprom, banii vor fi folosiți pentru plata importurilor curente și viitoare de gaze naturale", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta, în care se precizează că acest angajament a fost integral îndeplinit de către autoritățile de la Kiev la 31 iulie 2014.

Sume identice

Suma de 3,1 miliarde de dolari este identică cu cea anunțată vineri în urma negocierilor tripartite UE-Ucraina-Rusia, reprezentând banii pe care Ucraina îi va plăti Rusiei până la finalul acestui an, parte a datoriei totale de 5,3 miliarde de dolari pentru gazele livrate de ruși în lunile anterioare și neplătite de ucraineni, în schimbul reluării de către Rusia a aprovizionării cu gaze a Ucrainei pe timp de iarnă, cel puțin până la finalul lunii martie 2015.

Rusia și Ucraina au apelat ambele la Curtea de Arbitraj de la Stockholm în iunie, după ce rușii le-au tăiat gazele ucrainenilor. Gazprom reclamă datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele livrate în trecut, în timp ce Kievul acuză majorarea ilegală a prețului de livrare a gazelor rusești către Ucraina de la 1 aprilie 2014, de la 268,5 la 485 dolari/mia de metri cubi, survenită pe fondul accentuării tensiunilor politice, ca urmare a anexării peninsulei Crimea de către Rusia. Curtea se va pronunța însă în acest diferend doar în a doua jumătate a anului viitor.

Altfel, vineri, comisarul pentru Energie Guenther Oettinger a declarat că Uniunea Europeană va garanta un împrumut acordat de FMI Ucrainei în scopul de a sprijini Kievul în a-și plăti datoriile față de Gazprom. Potrivit acordului tripartit, ucrainenii le vor plăti rușilor o primă tranșă de 2 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie, iar restul de 1,1 miliarde de dolari – până la finalul anului.

La rândul său, ministrul Energiei din guvernul de la Moscova, Alexandr Novak, a declarat că Ucraina poate folosi banii primiți de la FMI pentru achitarea datoriei către Gazprom pentru gazele livrate și neplătite și că UE și Banca Mondială ar putea acționa ca garanți ai îndeplinirii obligațiilor financiare ale Kievului față de Kremlin.

Ucrainenii nu scapă de suferințe

Pe de altă parte, preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori până la sfârşitul anului, în condiţiile în care compania naţională de petrol şi gaze Naftogaz se pregăteşte să introducă un tarif unic pentru toate categoriile de consumatori.

"Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici", a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk, citat de agenția ucraineană de presă UNIAN, preluată de Ria Novosti.

O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrate populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

FMI vrea calendar de scumpiri

Guvernul de la Kiev a majorat de două ori anul acesta prețurile gazelor pentru consumatorii ucraineni. Prima majorare , cu 50%, a fost pentru consumatorii casnici și a fost introdusă de la 1 mai. De la 1 iulie, și prețul de achiziție a gazelor de către companiile regionale producătoare și furnizoare de energie termică a fost majorat cu 40%. A fost introdus și un nou sistem de sprijin la plata facturilor la gaze pentru familiile cu venituri mici. În prezent, circa 27% din populația Ucrainei este eligibilă pentru a primi acest tip de ajutor social.

Potrivit acordului cu FMI, Ucraina a acceptat un calendar gradual de majorare a prețurilor la gaze pentru consumatorii finali, în prezent masiv subvenționate, calendar care prevede creșteri succesive de tarife până în 2018.

"Principalul obiectiv al guvernului și al Naftogaz este ca deficitul financiar al Naftogaz să nu depășească 4,3% din PIB în 2014. Reformele din sectorul energetic se vor concentra pe o reducere graduală a subvențiillor fiscale și pe creșterea eficienței. Un import mecanism de atingere a acestor ținte este majorarea graduală, dar persistentă, a prețurilor la gaze și la încălzire pentru consumatorii finali, însoțită de măsuri de asistență socială menite să diminueze impactul acestor scumpiri asupra celor cu venituri mici. Autoritățile își vor intensifica eforturile pentru creșterea disciplinei de plată a clienților Naftogaz", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta.

Executări silite și confiscări de proprietăți pentru gaze neplătite

Una dintre marile surse de deficit financiar ale Naftogaz este volumul mare de restanțe la plata gazelor al clienților ucraineni, în special al celor industriali și al companiilor regionale producătoare și furnizoare de energie termică. Potrivit FMI, volumul total de restanțe se ridică în prezent la circa 1,6% din PIB-ul Ucrainei.

"Naftogaz întâmpină dificultăți în a încasa aceste facturi restante, întrucât datoriile neplătite ale producătorilor de energie termică se datorează adesea neplății de către bugetul central a subvențiilor menite să compenseze alimentarea cu energie termică a locuințelor la un preț sub costuri. În plus, multe dintre facturile neplătite la gaze ale consumatorilor industriali sunt contestate și fac obiectul unor procese în instanță aflate în curs", se afirmă în documentul citat.

Pentru a încerca să rezolve această problemă, guvernul de la Kiev s-a angajat față de FMI să întocmească un plan de încasare a creanțelor Naftogaz asupra clienților, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015. Planul trebuie să aibă ținte lunare pe categorii de clienți, scopul fiind acela de a maximiza încasarea facturilor și evitarea acumulării de restanțe.

"Clienților care nu acceptă planuri de achitare a facturilor neplătite li se vor bloca conturile bancare și vor fi executați silit, inclusiv prin confiscarea proprietăților. Vom identifica modificările legislative necesare pentru luarea acestor măsuri. De asemenea, Naftogaz va publica și actualiza lunar pe website-ul său lista entităților publice și private cu facturi neplătite la gaze", se mai arată în evaluarea acordului Ucrainei cu FMI.

Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a avertizat Europa că Gazprom îi va tăia gazele dacă nu încetează cu practica revânzării de gaze importate din Rusia către Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte. Declarația a fost făcută într-un interviu publicat vineri în presa germană, în aceeaşi zi în care vor fi reluate discuţiile dintre Moscova, Kiev şi Uniunea Europeană.

"Contractele în vigoare nu prevăd exportul către o parte terţă. Sperăm că partenerii noştri europeni vor respecta acordurile pe care le-am încheiat. Doar acest lucru poate garanta continuarea livrărilor pentru consumatorii europeni ", a declarat ministrul într-un interviu acordat cotidianului german de afaceri Handelsblatt, preluat de Reuters.

Alte state care aprovizionează Ucraina reexportând în flux gaze primite din Rusia prin inversarea fluxului prin conducte sunt Polonia, Slovacia și Germania.

Aceste declaraţii au loc în timp ce negocierile dintre ruşi, ucraineni şi europeni pe tema livrărilor de gaz rusesc urmează să se reia în aceeaşi zi la Berlin. Aceste discuţii trilaterale urmăresc rezolvarea contenciosului între Kiev şi Moscova pe tema gazelor şi garantarea livrărilor către UE, care depinde în proporţie de 30 la sută de Rusia pentru aprovizionarea cu gaz, dintre care jumătate tranzitează Ucraina.

Ucraina nu mai primește gaze rusești din iunie

Rusia a întrerupt la jumătatea lui iunie livrările de gaz către Ucraina, care a refuzat creşterea preţului impus de gigantul Gazprom în contextul crizei dintre Kiev şi Moscova, şi care a acumulat, potrivit Rusiei, o datorie de 5,3 miliarde de dolari.

"Suntem pregătiţi să nu cerem această plată imediat. Grupul ucrainean Naftogaz trebuie să plătească imediat două miliarde de dolari, apoi putem restructura restul datoriei", a adăugat Novak.

Săptămâna trecută, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au subliniat "importanţa" continuării dialogului pe tema livrărilor de gaz rusesc către Europa, în cadrul unei discuţii prin telefon.

Se pare că ungurii s-au conformat deja

Operatorul reţelei ungare de gazoducte FGSZ a anunţat joi că a suspendat pe o durată nedeterminată livrarea de gaze către Ucraina din motive tehnice, o măsură "neaşteptată şi inexplicabilă", potrivit grupului public ucrainean Naftogaz.

FGSZ a anunţat într-un comunicat trimis agenţiei ungare de presă MTI că a oprit livrările pe "o durată nedeterminată, joi, la ora 16.00 GMT (19.00, ora României). Potrivit operatorului ungar, această măsură a fost luată pentru a răspunde la creşterea cererii de gaze în Ungaria.

"Utilizatori ai reţelei ne-au informat că începând de (vineri), 26 septembrie, cererea de gaze va creşte semnificativ", a afirmat FGSZ.

Operatorul ungar a subliniat necesitatea unor lucrări tehnice la postul de tranzit de gaze Beregdaroc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, pentru a permite o aprovizionare cu gaze mai intensă în Ungaria.

FGSZ a afirmat că, începând din martie 2013, a furnizat Ucrainei 16,8 milioane de metri cubi de gaze zilnic. Totuşi, acest volum nu este garantat, deoarece nivelul livrărilor "depinde de condiţiile tehnice şi comerciale", care se pot schimba.

Ucrainenii invocă legislația UE

Grupul ucrainean Naftogaz, care are contracte cu companii din Europa de Vest privind importul de gaze în Ucraina prin Ungaria, a confirmat joi seara că gazul a fost oprit.

Naftogaz "regretă profund" decizia "neaşteptată şi inexplicabilă" a operatorului ungar, potrivit unui comunicat al grupului ucrainean. El a îndemnat FGSZ "să-şi respecte obligaţiile contractuale şi legislaţia Uniunii Europene" care reglementează fluxul de gaze între Ungaria şi Ucraina.

Potrivit grupului ucrainean, decizia operatorului ungar încalcă "principiile fundamentale ale pieţei unice de energie a Uniunii Europene". 

Suspendarea livrărilor de gaze din Ungaria intervine după ce preşedintele gigantului de gaze rus Gazprom Aleksei Miller şi premierul ungar Viktor Orban s-au întâlnit în urmă cu câteva zile, la Budapesta.

Întălnire Gazprom-Orban

Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Profund dependenți de ruși. Și pățiți

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Preţul gazelor din Ucraina ar putea creşte de patru ori până la sfârşitul anului, în condiţiile în care compania naţională de petrol şi gaze Naftogaz se pregăteşte să introducă un tarif unic pentru toate categoriile de consumatori.

"Este posibil ca în acest an să fie luate decizii care să ducă la noi majorări ale preţurilor gazelor. Există chiar posibilitatea să fie introdus un preţ unic pentru consumatorii comerciali şi cei casnici", a declarat directorul adjunct al Naftogaz, Oleksandr Todiciuk, citat de agenția ucraineană de presă UNIAN, preluată de Ria Novosti.

O astfel de decizie ar face ca preţul pentru gazele livrate populaţiei să crească de patru ori, potrivit agenţiei ucrainene de presă.

Informaţia a apărut în timp ce Ucraina se pregăteşte pentru o iarnă dificilă. Autorităţile de la Kiev şi Bruxelles negociază preţul gazelor provenite din UE, menite să acopere cererea în perioada de vârf de consum, după ce Rusia a oprit livrările către statul ucrainean din cauza unui diferend legat de preţ.

Rușii negociază dur

La jumătatea lunii iunie, Gazprom a introdus un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

La începutul acestei luni, premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a declarat că Ucraina a oferit Rusiei două opţiuni de preţuri, 300 de dolari pentru 1.000 de metri cubi în timpul verii şi 380 de dolari în timpul iernii.

Ca răspuns la declaraţia lui Iaţeniuk, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova va accepta numai un preţ de 385 de dolari şi va relua colaborarea cu Ucraina doar după plata datoriilor pentru gazele livrate.

FMI vrea calendar de scumpiri

Guvernul de la Kiev a majorat de două ori anul acesta prețurile gazelor pentru consumatorii ucraineni. Prima majorare , cu 50%, a fost pentru consumatorii casnici și a fost introdusă de la 1 mai. De la 1 iulie, și prețul de achiziție a gazelor de către companiile regionale producătoare și furnizoare de energie termică a fost majorat cu 40%. A fost introdus și un nou sistem de sprijin la plata facturilor la gaze pentru familiile cu venituri mici. În prezent, circa 27% din populația Ucrainei este eligibilă pentru a primi acest tip de ajutor social.

Potrivit acordului cu FMI, Ucraina a acceptat un calendar gradual de majorare a prețurilor la gaze pentru consumatorii finali, în prezent masiv subvenționate, calendar care prevede creșteri succesive de tarife până în 2018.

"Principalul obiectiv al guvernului și al Naftogaz este ca deficitul financiar al Naftogaz să nu depășească 4,3% din PIB în 2014. Reformele din sectorul energetic se vor concentra pe o reducere graduală a subvențiillor fiscale și pe creșterea eficienței. Un import mecanism de atingere a acestor ținte este majorarea graduală, dar persistentă, a prețurilor la gaze și la încălzire pentru consumatorii finali, însoțită de măsuri de asistență socială menite să diminueze impactul acestor scumpiri asupra celor cu venituri mici. Autoritățile își vor intensifica eforturile pentru creșterea disciplinei de plată a clienților Naftogaz", se arată în prima evaluare de către FMI a acordului cu Ucraina, de luna aceasta.

Executări silite și confiscări de proprietăți pentru gaze neplătite

Una dintre marile surse de deficit financiar ale Naftogaz este volumul mare de restanțe la plata gazelor al clienților ucraineni, în special al celor industriali și al companiilor regionale producătoare și furnizoare de energie termică. Potrivit FMI, volumul total de restanțe se ridică în prezent la circa 1,6% din PIB-ul Ucrainei.

"Naftogaz întâmpină dificultăți în a încasa aceste facturi restante, întrucât datoriile neplătite ale producătorilor de energie termică se datorează adesea neplății de către bugetul central a subvențiilor menite să compenseze alimentarea cu energie termică a locuințelor la un preț sub costuri. În plus, multe dintre facturile neplătite la gaze ale consumatorilor industriali sunt contestate și fac obiectul unor procese în instanță aflate în curs", se afirmă în documentul citat.

Pentru a încerca să rezolve această problemă, guvernul de la Kiev s-a angajat față de FMI să întocmească un plan de încasare a creanțelor Naftogaz asupra clienților, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2015. Planul trebuie să aibă ținte lunare pe categorii de clienți, scopul fiind acela de a maximiza încasarea facturilor și evitarea acumulării de restanțe.

"Clienților care nu acceptă planuri de achitare a facturilor neplătite li se vor bloca conturile bancare și vor fi executați silit, inclusiv prin confiscarea proprietăților. Vom identifica modificările legislative necesare pentru luarea acestor măsuri. De asemenea, Naftogaz va publica și actualiza lunar pe website-ul său lista entităților publice și private cu facturi neplătite la gaze", se mai arată în evaluarea acordului Ucrainei cu FMI.

Măsuri de raționalizare a consumului

Analiștii estimează că economia Ucrainei se va contracta cu 7% anul acesta.

"Guvernul ucrainean a raționalizat, prin impunere de limite, consumul de gaze al consumatorilor industriali, al instituțiilor publice și al companiilor de utilități din august și până la sfârșitul iernii. Plafonul total de consum a fost fixat la 14 miliarde de metri cubi, din care 7,5 miliarde alocate consumatorilor industriali, 5,8 miliarde companiilor de utilități și 0,6 miliarde instituțiilor publice. Raționalizarea înseamnă că sectorul industrial va fi nevoit să-și reducă consumul de gaze cu aproape 50%, iar companiile de utilități – cu 11%. Considerăm că o astfel de reducere drastică a consumului de gaze al industriei nu va putea fi realizată fără o scădere semnificativă a producției industriale", se arată într-o notă pentru investitori a băncii de investiții Dragon Capital, cu sediul la Kiev.

Luna trecută, primăria din Kiev a oprit alimentarea cu apă caldă în blocurile de apartamente construite în perioada sovietică. Kievenergo, furnizorul de energie termică al capitalei ucrainene, a anunțat că va amâna debutul furnizării de căldură până la începutul lunii noiembrie, când temperaturile medii se situează în jurul valorii de zero grade. În plus, încălzirea centrală va funcționa, în actualul sezon rece, cu o lună mai puțin decât de obicei, urmând să fie oprită la sfârșitul lunii martie 2015. Adoptarea acestor măsuri va duce la economii de gaze naturale de 5,5 milioane de metri cubi pe zi, potrivit Kievenergo.

La rândul său, șeful Naftogaz, Andrei Koboliev, spune că, iarna aceasta, temperatura din locuințe va fi mai redusă, urmând să fie setată la 19 grade Celsius, cu 5 grade mai jos decât de obicei, și a avertizat populația să se pregătească și pentru întreruperi ale alimentării cu curent electric.

În timp ce Bulgaria este amenințată de către Comisia Europeană cu sancțiuni dacă nu suspendă lucrările de construcție la gazoductul South Stream, Ungaria selectează în prezent firma contractoare care va executa proiectul și analiza de impact de mediu pentru sectorul unguresc al gazoductului prin care rușii de la Gazprom vor să exporte gaze naturale în UE ocolind Ucraina.

Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017, a anunțat Gazprom, după o întâlnire desfășurată luni la Budapesta între președintele gigantului controlat de statul rus, Alexei Miller, și premierul Ungariei, Viktor Orban.

"Discuțiile s-au axat pe problematica menținerii constante și neîntrerupte a livrărilor de gaze în perioada de iarnă care urmează. S-a cordat o atenție specială implementării proiectului South Stream și s-a notat că acesta se află în grafic", se arată într-un comunicat al Gazprom.

Potrivit sursei citate, în prezent, în Ungaria se află în derulare o licitație pentru selectarea firmei contractoare care va realiza proiectul sectorului unguresc al South Stream, inclusiv activități de design și planificare spațială, precum și analiza de impact de mediu. Sectorul din Ungaria al gazoductului South Stream va merge până la hub-ul austriac Baumgarten, situat în apropiere de granița maghiară.

"Designerul va fi selectat până la sfârșitul lunii octombrie a acestui an, iar Ungaria va primi primele cantități de gaze rusești prin intermediul gazoductului South Stream în 2017", afirmă Gazprom.

Dependenți în proporție de 70% de ruși

Sectorul unguresc al South Stream va fi construit în baza unui acord interguvernamental între Rusia și Ungaria. Autoritățile de la Budapesta au declarat proiectul ca fiind de importanță națională. Lucrările vor fi derulate printr-un joint-venture între Gazprom și monopolul energetic maghiar MVM. În 2013, cele două companii au aprobat un plan de acțiune privind construirea sectorului unguresc al South Stream până în 2017.

Pe 29 aprilie 2014, Gazprom și OMV au semnat un memorandum de înțelegere privind construirea sectorului austriac al South Stream, cu o capacitate anuală de tranzit de 32 de miliarde de metri cubi și cu punct terminus la hub-ul austriac Baumgarten.

În 2013, Gazprom a exportat în Ungaria 6 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ungurii fiind dependenți în proporție de circa 70% de gazele rusești.

Ungaria a fost una dintre țările care au avut cel mai mult de suferit în 2006, când Rusia a tăiat livrările de gaze către Ucraina, tot pe fondul unei dispute privind prețul gazelor și datoriile neplătite ale ucrainenilor către ruși. În februarie 2006, Vladimir Putin și premierul de atunci al Ungariei, Ferenc Gyurcsany , au convenit să facă din Ungaria un hub de distribuție a gazelor rusești către Europa Occidentală.

Europa e ciumă cu bulgarii

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei şi chiar a Serbiei, deşi aceasta din urmă nu este membru UE.

"Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream", a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Ce te faci cu țările nemembre UE

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include şi state din afara UE şi care dispune de "propriile instrumente".

Proiectul gazoductul South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia şi Serbia.

Comisia a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de transport și distribuţie în sectorul gazelor naturale, solicitare respinsă de Rusia.

De luna trecută, de când primăria din Kiev a oprit alimentarea cu apă caldă în blocurile de apartamente construite în perioada sovietică, tot mai mulți ucraineni au început să se ducă în vizită la rudele și prietenii care dispun de boilere proprii, înarmați cu săpun și prosop.

Iulia Mikulska, contabilă din Kiev, a stat săptămâni întregi fără să poată face un duș fierbinte. Ulterior, s-a dus la casa de la țară a fratelui ei, unde este instalat un boiler electric. "În sfârșit am reușit și eu să mă spăl ca un om", spune femeia elegantă de 38 de ani, potrivit Bloomberg.

Ucrainenii sunt nevoiți să se ducă la rude și prieteni pentru a putea face un duș fierbinte, multe școli sunt sau vor fi închise din aceeași cauză, iar locatarii blocurilor din perioada comunistă vor trece, se pare, din nou la metode improvizat-artizanale de izolare termică a apartamentelor lor, în perspectiva unei ierni care se anunță extrem de dificilă, după ce gigantul rus de stat Gazprom a oprit în iunie livrările de gaze naturale către Ucraina.

Iarna, temperaturile în Ucraina pot scădea sub minus 20 de grade Celsius, iar autoritățile se străduiesc din răsputeri să constituie rezerve cât mai mari de gaze și cărbune. Depozitele subterane de înmagazinare din Ucraina sunt acum aproape pe jumătate pline, conținând circa 16,3 miliarde de metri cubi de gaze, potrivit datelor companiei de stat Naftogaz.

Fantoma lui Ceaușescu

Însă chiar dacă la aceste rezerve se adaugă și producția internă de gaze a Naftogaz, cantitatea nu este nici pe departe suficientă pentru a acoperi nevoile țării în lunile cele mai reci ale iernii.

Kievenergo, furnizorul de energie termică al capitalei ucrainene, a anunțat că va amâna debutul furnizării de căldură până la începutul lunii noiembrie, când temperaturile medii se situează în jurul valorii de zero grade.

În plus, încălzirea centrală va funcționa, în actualul sezon rece, cu o lună mai puțin decât de obicei, urmând să fie oprită la sfârșitul lunii martie 2015. Adoptarea acestor măsuri va duce la economii de gaze naturale de 5,5 milioane de metri cubi pe zi, potrivit Kievenergo.

Șeful Naftogaz, Andrei Koboliev, spune că, iarna aceasta, temperatura din locuințe va fi mai redusă, urmând să fie setată la 19 grade Celsius, cu 5 grade mai jos decât de obicei, și a avertizat populația să se pregătească și pentru întreruperi ale alimentării cu curent electric.

Fără gaze, fără cărbune

Luptele intense purtate în estul Ucrainei între armata ucraineană și forțele separatiste proruse au obligat companiile miniere să reducă sau să chiar să oprească cu totul producția de cărbune la minele din zona respectivă, punând în pericol aprovizionarea cu energie electrică a țării, iar guvernul de la Kiev ia în calcul măsuri precum raționalizarea consumului și interzicerea exporturilor de cărbune.

Industria carboniferă a Ucrainei este concentrată în regiunile industriale Lugansk și Donețk, care constituie totodată teatrul de desfășurare al unui sângeros conflict între separatiștii proruși și armata ucraineană, care a dus la distrugerea unor elemente vitale de infrastructură energetică, cum ar fi o serie de rețele de distribuție a curentului electric. Termocentralele ucrainene riscă să rămână fără cărbune și din cauza distrugerii în conflict a liniilor de cale ferată pe care este transportat cărbunele. Termocentralele pe cărbune asigură circa 28% din consumul de energie al Ucrainei, iar gazele naturale – 40%.

"Marea problemă a termocentralelor este aprovizionarea cu cărbune", spune șeful DTEK Holding, Maxim Timcenko, a cărui companie desfășoară activități miniere în regiune.

Peste jumătate din necesarul de gaze naturale al Ucrainei era importat din Rusia. În iunie, Gazprom a oprit livrările, din cauza unor facturi neplătite de ucraineni estimate de ruși la 5,3 miliarde de dolari. Moscova condiționează reluarea exporturilor de gaze de achitarea unei părți din datorie și de plata în avans a livrărilor. În replică, ucrainenii susțin că prețul impus de ruși e prea mare și incorect stabilit, după ce Gazprom a scumpit gazele destinate Ucrainei cu 81% în aprilie.

Școli închise, calorifere reci

În orașul Lvov, din vestul Ucrainei, școlile se vor închide cel mai probabil pe perioada iernii, din cauza faptului că nu există suficiente rezerve de combustibili pentru încălzirea lor. Oleksandr Poltorațki, directorul unei școli primare cu 700 de elevi din Kiev, a decis să renunțe la un plan de achiziționare de laptopuri și să cumpere în schimb un boiler de banii respectivi. "Măcar așa copiii vor avea apă caldă, chiar în condiții de raționalizare", spune el.

Șeful Naftogaz, Koboliev, îi sfătuiește pe cei care stau la bloc să apeleze din nou la metode improvizat-artizanale de izolare termică a apartamentelor lor, de rutină în epoca sovietică, cum ar fi lipirea de bucăți de hârtie în ramele ferestrelor. Primăria din Harkov a făcut apel la locuitori să facă muncă voluntară la lucrările de izolare termică a blocurilor, pe care, în plus, aceștia trebuie să le achite din buzunarele proprii.

Iulia Mikulska, contabila nevoită să facă duș la locuința fratelui ei, spune că pentru ea ar fi prea scump să-și instaleze un boiler electric și mărturisește că încălzește apă pentru a-i face baie fiicei sale de 9 ani într-un samovar electric. Același samovar a fost utilizat de Iulia pentru a-și vopsi părul. Însă dacă se va tăia curentul electric la iarnă, se îngrijorează ea, nu va mai avea deloc căldură.

"Imaginați-vă să fiți nevoiți să vă spălați copilul în condițiile în care nu e căldură. Acum, de bine de rău, mai e ceva soare și pot pune rufele la uscat pe balcon. Însă la iarnă, ce-o să ne facem dacă caloriferele vor rămâne reci?", se întreabă ea.

Gazprom a anunțat, marți, că satisface integral cererile de gaze naturale ale clienților săi europeni și că securitatea aprovizionării Europei depinde de felul în care Ucraina își va onora contractul de tranzit de gaze pe care îl are semnat cu Gazprom, subliniind că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

Gigantul controlat de statul rus a semnalat, de asemenea, că vrea să întărească relațiile cu China, cu care a semnat recent un acord privind începerea livrărilor de gaze în 2019 și a anunțat că în curând va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

"Compania satisface integral cererile de gaze ale partenerilor săi europeni", se arată într-o declarație a Gazprom, publicată după o întâlnire a Consiliului de Administrație al companiei.

Scăderi de livrări

Polonia, Slovacia, România, Austria și Germania au raportat scăderi ale livrărilor de gaze din partea Gazprom în ultimele zile. Polonia, Slovacia și Germania alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor, din cauza facturilor neplătite de ucraineni și a escaladării conflictului politic. Jumătate din exporturile de gaze ale Gazprom către UE tranzitează sistemul de conducte al Ucrainei.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Un purtător de cuvânt al Gazprom a declarat, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Gazprom a mai anunțat că reluarea cooperării cu Ucraina depinde de rezolvarea problemei facturilor neplătite de ucraineni pentru gazele livrate de ruși, în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În plus, rușii au avertizat că securitatea livrărilor de gaze rusești către Europa depinde de felul în care Ucraina își onorează contractul de tranzit de gaze cu Gazprom, adăugând că board-ul companiei a ordonat managementului să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventuale disfuncționalități ale tranzitului de gaze către Europa în perioada de toamnă-iarnă.

N-ar fi în interesul nimănui

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

"Uite reducerea, nu e reducerea"

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE. Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

Gazprom a comunicat, luni seară că de marţi până joi nu vor scădea volumele de gaz destinate României, cum anunţase în urmă cu o zi, a declarat, marţi, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, arătând că acest joc "uite reducerea, nu e reducerea" ar putea continua în săptămânile următoare.

"Aţi văzut această decizie stranie a Gazprom, de diminuare a volumelor de gaze. Ieri seară, Gazprom a trimis un fax în care spune că de azi până joi volumele de gaze vor fi la parametrii agreaţi. Tot nu avem un punct de vedere oficial", a afirmat Nicolescu, într-o conferinţă.

El a adăugat că se aşteaptă ca acest joc "uite reducerea, nu e reducerea", prin care se încearcă să se transmită o stare de nelinişte în unele ţări europene, să continue în săptămânile următoare.

"Din fericire pentru noi aceste lucruri nu au efecte. Cei care fac astfel de jocuri vor pierde mult pe termen mediu şi lung, pentru că imaginea de furnizor de energie de încredere (...) este discutabilă având în vedere ce se întâmplă în ultimele zile", a continuat Nicolescu.

Ministrul a mai spus că România are suficiente stocuri de gaze pentru perioada de iarnă, iar importurile de gaze ruseşti sunt nesemnificative, astfel încât sistarea livrărilor de gaze ruseşti nu va avea efecte asupra consumatorilor.

Gazprom vrea să se diversifice în Asia

Pe de altă parte, căutând la rândul său să-și reducă dependența de clienții europeni, Gazprom se uită spre piețele asiatice, în special către China și afirmă că cererea de gaze din regiunea Asia-Pacific îi dă motive de optimism.

"China va juca rolul principal în creșterea consumului de gaze din Asia, ca urmare a creșterii sale economice, dar și a înrăutățirii stării mediului înconjurător, care a dus la măsuri de limitare a consumului de cărbune", arată Gazprom.

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai. Se preconizează că primele livrări vor fi efectuate în 2019.

De asemenea, se vorbește despre un posibil acord similar cu India, guvernul de la New Delhi evaluând ideea construirii unui gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari.

South Stream ar putea trece prin enclava sârbă din Bosnia

Gazprom a mai anunțat că, în curând, va fi finalizat un acord interguvernamental cu autoritățile din Republica Sprska privind construirea și operarea în Republică a unui segment din gazoductul South Stream.

Anunțul a fost făcut în urma unei întâlniri dintre președintele Gazpron, Alexei Miller, și cel al Republicii Srpska, Milorad Dodic, la care s-au mai discutat și alte aspecte ale cooperării energetice dintre Rusia și enclava sârbă din Bosnia, cum ar fi dezvoltarea producției de energie electrică pe bază de gaze naturale din Republică.

De asemenea, a fost semnat un acord privind termenii și condițiile de bază ai livrărilor de gaze de către Gazprom către Srpska, care vor începe de anul viitor.

Potrivit documentului semnat, exporturile de gaze rusești către Republica Srpska se vor face prin actualele coridoare de tranzit, începând cu jumătatea lui 2015 și până în momentul în care va fi finalizat sectorul din Srpska al gazoductului South Stream. Gazprom va livra gaze în Republica Srpska direct, printr-un contract semnat cu compania locală de gaze GAS RES.

Tranzacția prin care Gazprom va prelua importatorul și traderul de gaze naturale Wingas, în prezent subsidiară a gigantului german BASF, va fi încheiată în această toamnă și nu va fi afectată de sancțiunile dictate de Uniunea Europeană la adresa Rusiei, a declarat, luni, Ludwig Moehring, membru al board-ului Wingas.

Acesta a mai explicat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți, lucru dovedit de faptul că prețurile gazelor naturale pe piețele internaționale relevante nu au fost influențate semnificativ de respectivele reduceri de livrări ale rușilor.

Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat, luni, că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze. Ministrul a subliniat că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

Sâmbătă, Nicolescu a declarat că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni. Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

Neafectați de sancțiuni

Moehring, care este șeful diviziei de vânzări a Wingas, a declarat că preluarea companiei de către Gazprom ar fi trebuit parafată în vară, adăugând că întârzierea s-a datorat necesității de a se perfecta anumite detalii juridice ale tranzacției.

"Ne așteptăm ca tranzacția să fie încheiată în toamnă și nu ne temem că ar putea fi întârziată din cauza crizei din Ucraina", a spus Moehring.

În urma unui acord de schimb de active semnat de Gazprom cu BASF în 2012, rușii vor prelua Wingas, care a vândut anul trecut 44,3 miliarde de metri cubi de gaze în Europa de Vest, echivalentul a aproape jumătate din consumul total anual al Germaniei și în creștere cu 14,1% față de 2012. În baza deal-ului, Gazprom va prelua și capacități de înmagazinare subterană de gaze naturale de 6 miliarde de metri cubi.

Odată intrată în posesia Gazprom, Wingas va căuta să-și diversifice țintele de vânzări în afara Germaniei, care în prezent are o cotă de 75% din total, însă își va menține structura portofoliului de aprovizionare, care se bazează în proporție de 50% pe importuri de gaze din Rusia.

Wingas este activă în opt state occidentale, inclusiv Marea Britanie. Gazprom încearcă de ani de zile să obțină acces direct pe piețele de furnizare de gaze din Europa, extrem de profitabile, însă până în prezent a lucrat în proporție covârșitoare cu firme intermediare.

Nimic deosebit în reducerea livrărilor de gaze rusești

Pe de altă parte, Moehring a declarat că reducerea luna aceasta a livrărilor de gaze ale Rusiei către unele state europene este normală și că fluctuația în cantitățile livrate se cifrează în limitele convenite prin contractele semnate de Gazprom cu respectivii clienți.

"Și noi am primit cantități mai mici, însă nu este nici un motiv de îngrijorare, fluctuația e în limite normale și a mai survenit și în alți ani, în momente când nu era nevoia de întreaga capacitate contractată. Traderii știu asta și, în consecință, prețurile nu au reacționat semnificativ pe piețe, ceea ce este un argument în favoarea ipotezei noastre", a exp,licat oficialul Wingas.

Unii analiști consideră că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la viitoarele negocieri tripartite Rusia-Ucraina-UE.

Pe lângă România, alte state europene care au raportat reducerea livrărilor de gaze rusești sunt Polonia, Slovacia, Germania și Austria. Polonia și Slovacia alimentează și Ucraina, prin inversarea în conducte a fluxului de gaze provenite din Rusia, după tăierea totală de către Gazprom, în iunie, a exporturilor pentru consumul ucrainenilor.

Europenii par pregătiți de iarnă

Însă Moehring spune că nu este deloc ceva neobișnuit ca Gazprom să își umple depozitele subterane de înmagazinare și să execute lucrări de mentenanță la conducte în vederea iernii, în sezonul rece astfel de lucrări neputând fi derulate.

Explicația este aceeași cu cea furnizată anterior de un purtător de cuvânt al Gazprom, care declarase, miercurea trecută, că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii anterioare, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Grație temperaturilor ridicate din prima jumătate a anului, companiile europene de utilități au injectat în depozitele subterane de înmagazinare cantități cât mai mari de gaze, ca măsură de prevedere față de perspectiva unor eventuale disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze din Rusia în sezonul rece. Duminică, depozitele europene erau pline în proporție de peste 90% potrivit Gas Infrastructure Group Europe.

În plus, extinderea accesibilității hub-urilor de tranzacționare spot în Europa permite cumpărarea de gaze la disconturi de 5 până la 15% față de prețurile din contractele pe termen lung, potrivit traderilor. Luni, cotația gazelor naturale la Londra era cu 5% sub nivelul din mai.

Exporturile Gazprom prin conductele din Ucraina și Slovacia au scăzut cu 17% luni și sunt așteptate să scadă până la 21,5% față de maximele din luna septembrie, după ce Slovacia a început să aprovizioneze Ucraina prin flux invers. După ce s-au cifrat, în medie, la circa 60 de milioane de metri cubi pe zi în prima jumătate a lunii, livrările de gaze rusești prin conductele care tranzitează Ucraina și Slovacia au scăzut la 49,7 milioane de metri cubi pe zi luni, potrivit datelor operatorului slovac de transport de gaze Eurstream. Slovacia este unul dintre principalele coridoare de tranzit pentru exporturile de gaze rusești în Europa Centrală și de Vest.

Producția Gazprom a scăzut semnificativ

Livrările Gazprom către vecinii Ucrainei au scăzut la nivelurile minime permise de contractele în vigoare în ultimele săptămâni, după ce unele dintre acestea au început să revândă gazele rusești primite către ucraineni, prin inversarea fluxului în conducte, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

De exemplu, slovacii de la Eurstream au început să livreze gaze în flux invers către Ucraina la începutul acestei luni, iar săptămâna trecută au raportat o reducere cu 10% a cantităților livrate de Gazprom, reducere situată, totuși, în limitele minime stabilite prin contractul cu rușii. Reducerile nu au afectat livrările în flux invers către Ucraina.

Pe lângă explicația că rușii își umplu la rândul lor depozitele subterane de înmagazinare și fac lucrări de mentenanță la conducte, trebuie notat că producția de gaze a Gazprom a scăzut la circa 950 de milioane de metri cubi pe zi, cu aproape un sfert sub nivelul din septembrie 2013 și cu 44% sub capacitatea maximă de producție a companiei.

Comisia Europeană încearcă să pună la punct o întâlnire între oficiali ai UE, Rusiei și Ucrainei pentru a discuta problemele legate de aprovizionarea cu gaze a Europei. Ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, a respins propunerea CE de a se organiza o întâlnire pe 20 septembrie la Berlin și urmează să propună o dată alternativă, a declarat un purtător de cuvânt al Comisie, citat de Interfax.

România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă, afirmă mininistrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, menţionând că grupul rus va reduce din nou cantităţile furnizate clienţilor din România.

Nicolescu a arătat că livrările de gaze ruseşti vor scădea cu 10% începând de marţi până duminică, precizând că nici de această dată reprezentanţii Gazprom nu au comunicat autorităţilor de la Bucureşti motivele reducerii volumelor de gaze.

"Am încercat să discut astăzi (luni - n.r.) cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti, dar nu a fost posibil. Mi s-a spus că nu este în Bucureşti. Voiam să aflu motivele acestor reduceri, pentru că nici Transgaz nu are un răspuns de la Gazprom", a afirmat luni, într-o declaraţie de presă, Răzvan Nicolescu.

El a adăugat că importurile de gaze pentru luni sunt în parametrii agreaţi. Ministrul a arătat că producţia zilnică de gaze a României este dublă faţă de consum şi că populaţia nu este afectată de reducerea gazelor din Rusia.

Nicolescu spune că România e pregătită de iarnă

"Cred că trebuie să începem să ne obişnuim cu această situaţie în săptămânile care vor urma. Cantităţile (importate - n.r., de aproximativ 200.000 metri cubi pe zi) sunt absolut nesemnificative şi nu există niciun fel de risc pentru perioada de iarnă, chiar dacă furnizarea s-ar opri de tot până la primăvară şi chiar dacă va fi o iarnă extrem de dificilă", a mai spus Nicolescu.

El nu exclude ca situaţia importurilor de gaze ruseşti să se schimbe de la oră la oră.

"Sperăm că energia să nu fie folosită ca armă politică, pentru că cei care ar face asta ar avea de pierdut", a mai spus Nicolescu.

Pe de altă parte, el a arătat că măsurile luate de guvern în luna aprilie, prin care s-a permis forarea cu sonde noi pe terenuri fără cadastru au ajutat Romgaz și Petrom să aibă producția la nivelul maxim. "De asemenea, am inaugurat investiția Romgaz de la Urziceni și am crescut capacitatea de depozitare cu 110 milioane mc. Am luat toate măsurile care erau necesare ca să nu fim afectați de o posibilă criză în perioada de iarnă", a precizat ministrul delegat pentru Energie.

Nu ne putem ajuta vecinii din motive tehnice

Nicolescu a mai spus că România este pregătită să treaca iarna, însă nu are capacitatea de a ajuta și alte țări în cazul întreruperii livrărilor de gaze către Europa.

"Am avut o serie de discuții cu omologi de-ai mei din Bulgaria, Moldova, Serbia, precum și cu ambasadorul Ucrainei la București, în plus față de consultările zilnice de la Comisia Europeană. Comisia Europeană a convocat mâine întâlnirea tehnică a grupului de lucru responsabil cu securitatea aprovizionării cu gaze naturale. Le-am comunicat omologilor că, din păcate, posibilitatea României de a ajuta este extrem de limitată, cu excepția unui posibil ajutor prin interconectorul Iași-Ungheni. Posibilitățile de a ajuta Bulgaria, Serbia, Ucraina sunt inexistente tehnic. Avem posibilitatea de a ajuta Moldova cu 14.000 mc/oră, dacă situația o impune. Suntem limitați tehnic, le-am comunicat acest lucru cu regretul că, în afară de asigurarea cu aproximativ 3% din consumul Moldovei, posibilitatea de a ajuta nu există", a explicat Nicolescu.

Nicolescu a declarat, sâmbătă, pentru Mediafax, că Gazprom a anunţat Transgaz că livrările de gaze naturale vor fi efectuate la parametri normali sâmbătă şi duminică, fără explica motivele reducerii cu 5% aplicată vineri sau ce se va întâmpla de luni.

Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele pentru scăderea volumelor.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Moscova hărțuiește Varșovia?

Uniunea Europeană a institui vineri noi sancţiuni la adresa Rusiei, care prevăd printre altele măsuri specifice împotriva unor ruşi şi ucraineni acuzaţi că sunt implicaţi în conflictul din Ucraina, dar şi blocarea finanţării datoriei pentru trei companii petroliere, şi anume Rosneft, Transneft şi filiala petrolieră a Gazprom - Gazprom Neft.

Pe fondul temerilor privind o eventuală întrerupere a livrărilor din Rusia pe timpul iernii, statele est-europene au început să îşi suplimenteze stocurile de gaze naturale, România fiind una din puţinele ţări din regiune care îşi poate asigura necesarul de gaze din producţia internă.

În ultimul deceniu, Rusia a oprit de trei ori furnizarea gazelor către Ucraina, în 2006, 2009 şi începând din luna iunie a acestui an, din cauza disputelor cu Kievul referitoare la preţ. În acest an, livrările de gaze către Europa au continuat.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia. Slovacia și Germania, state care aprovizionează și ele, la rândul lor, Ucraina, prin fluxuri inverse, au raportat de asemenea reducerea cantităților livrate de Gazprom.

Ucrainenii spun că ei sunt ținta rușilor

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni.

Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Grupul rus Gazprom a redus, vineri, cu 5% exporturile de gaze naturale către România faţă de nivelul planificat, fără ca autorităţile de la Bucureşti să fie informate oficial, a declarat, pentru Mediafax, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

"Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% faţă de ceea ce era planificat. Este vorba de cantităţi mici. Nu am fost informaţi oficial în legătură cu motivul acestei reduceri", a afirmat Nicolescu, citat de Mediafax.

El a adăugat că a convocat o şedinţă de analiză la ora 16:00 cu transportatorul de gaze Transgaz şi cu producătorii de gaze OMV Petrom şi Romgaz Mediaş. Potrivit ministrului, producţia de gaze zilnică a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de 0,5 milioane metri cubi.

"Am cerut Transgaz să solicite explicaţii de la Gazprom", a mai spus Nicolescu.

România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale şi produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferenţa este importată din Rusia, prin firme intermediare, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

Polonia a anunțat, joi seară, că Gazprom a promis că va restabili la nivelurile convenite livrările de gaze către monopolul polonez de stat PGNiG, după ce polonezii s-au plâns că rușii le-au tăiat cantitățile livrate aproape la jumătate.

"Astăzi (joi – n.r.), după câteva ore de tăcere, avem un anunț de la Gazprom potrivit căruia mâine livrările vor fi reluate la nivelurile programate. Partenerii noștri ruși ne-au dat asigurări că, începând de mâine, comenzile PGNiG vor fi satisfăcute integral", a declarat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul a venit joi, în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, miercuri, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia aproape la jumătate, după ce, în primele două zile ale săptămânii, polonezii se plânseseră de reduceri cu 20%, respectiv 24%, ale cantităților livrate de ruși, față de prevederile contractuale.

Anunțul vine în aceeași zi în care statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru ca noile sancţiuni economice, înăsprite, împotriva Rusiei să intre în vigoare de vineri, iar Rusia a anunțat că a pregătit noi măsuri de retaliere faţă de sancţiunile UE, preconizând în special restricţii la importurile anumitor maşini sau produse din industria uşoară. În schimb, Gazprom susține că a menținut întreaga săptămână un nivel constant al cantităților de gaze livrate în Polonia.

"Miercuri, deficitul în livrări s-a situat la 45%, față de ce fusese comandat prin conductele de tranzit din Ucraina și Belarus. Nu am primit nici un fel de date sau informații de la Gazprom privind motivele reducerii cantităților de gaze livrate", se arată într-un comunicat al PGNiG, citat de France Press.

Miercuri, transportatorul ucrainean de gaze Ukrtransgaz declarase că reducerea cantităților de gaze livrate de Gazprom unor state UE are drept scop să împiedice respectivele state să aprovizioneze Ucraina, prin inversarea fluxului în conducte, metodă pe care Gazprom o consideră ilegală și contravenind contractelor în vigoare. Ca urmare a reducerii livrărilor Gazprom, Polonia a fost nevoită să stopeze la rândul său aprovizionarea Ucrainei prin flux invers.

Gazprom neagă și nu prea

Ucraina nu mai primește gaze pentru consumul propriu din Rusia din iunie, ca urmare a disputelor privind prețul acestora și datoriile neachitate de Ucraina, a anexării peninsulei Crimea de către Rusia, precum și a conflictului dintre armata guvernamentală și separatiștii proruși din estul țării.

În replică, Gazprom a declarat că afirmațiile Poloniei sunt "incorecte" și că livrările au rămas constante întreaga săptămână, la nivelul de 23 de milioane de metri cubi pe zi. Cu o zi înainte, însă, un purtător de cuvânt al Gazprom declarase că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii.

Unii analiști sunt de părere că reducerea livrărilor este o încercare a Moscovei de a strica relațiile dintre UE și Ucraina într-un moment cheie al conflictului din estul țării și de a-și întări poziția la negocierile tripartite Rusia-Ucraina-UE programate pentru 16 septembrie.

Polonezii de la PGNiG compensează deocamdată reducerea cantităților provenite din Rusia cu livrări care vin prin conducte ce tranzitează Cehia și Germania și susțin că, momentan, nu există nici un pericol privind aprovizionarea clienților polonezi și nici nu este nevoie să se apeleze la gazele din depozitele subterane de înmagazinare.

"Este pentru prima oară când ne găsim în situația de a nu fi fost anunțați că volumul livrărilor va fi mai redus decât ce am comandat noi", a declarat purtătoarea de cuvânt a PGNiG, Dorota Gajewska.

Foarte dependenți de Rusia

Mai multe state europene au început să aprovizioneze Kievul cu gaze naturale după ce Moscova a oprit livrările pentru consumul propriu al Ucrainei în iunie. Miercuri, Slovacia, unul dintre furnizorii Ucrainei, a raportat la rândul său o scădere cu 10% a volumelor de gaze livrate de Gazprom. Alt furnizor al Ucrainei este grupul german RWE.

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei. În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Monopolul de stat al Poloniei în domeniul petrolului și gazelor naturale, Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) susține că, începând de luni, gigantul rus de stat Gazprom a redus livrările de gaze naturale către Polonia cu până la un sfert.

Potrivit unui comunicat al PGNiG, citat de Reuters, cantitățile de gaze livrate luni de Gazprom către Polonia au fost cu circa 20% mai mici decât prevăd contractele în vigoare. Marți, rușii au livrat către PGNiG o cantitate de gaze cu circa 24% mai redusă decât prevederile contractuale, afirmă compania poloneză.

Cei de la PGNiG au mai adăugat că, în prezent, încearcă să clarifice motivele pentru care Gazprom a redus cantitățile de gaze livrate Poloniei, precizând că, deocamdată, clienții PGNiG nu au fost afectați de reducerea cantităților de gaze livrate de Rusia. Polonia a tăiat la rândul său livrările de gaze în flux invers către Ucraina, cifrate la aproape 4 milioane de metri cubi pe zi.

Cei de la Gazprom au refuzat inițial să comenteze. Ulterior, un purtător de cuvânt al Gazprom a afirmat că gigantul rus a limitat livrările către Polonia la nivelul de la finalul săptămânii trecute, din cauza unor lucrări de mentenanță la conducte și a unor operațiuni de umplere a depozitelor subterane de înmagazinare gaze ale Rusiei, derulate în perspectiva venirii iernii. 

Știri contradictorii de la ucraineni

Unele state UE cred că Moscova ar putea încerca să provoace probleme în aprovizionarea cu gaze a Europei, mai ales în perspectiva iernii, ca o armă politică în disputa cu Occidentul pe problema ucraineană.

Potrivit Reuters, o agenție rusă de știri a publicat o știre în care reprezentanți ai monopolului de stat ucrainean din domeniul transportului gazelor naturale, Ukrtransgaz, erau citați spunând că Gazprom reduce livrările către Polonia pentru a pune probleme livrărilor în flux invers din Polonia către Ucraina.

Pe de altă parte, însă, contactat de Reuters, un purtător de cuvânt al Ukrtransgaz declarat că nu s-a remarcat nici o reducere a cantităților de gaze naturale livrate în flux invers de statele Uniunii Europene către Ucraina în ultimele două zile.

O parte din aceste cantități sunt achiziționate de la Gazprom și apoi revândute Ucrainei, în condițiile în care Rusia a stopat livrările de gaze către Ucraina, ca urmare a unei dispute privind datoriile neplătite de ucraineni pentru gazele primite în trecut, prețul impus de ruși pentru aceste gaze, considerat exagerat și incorect de către ucraineni, dar și din cauza anexării peninsulei Crimea de către Rusia și a războiului civil dintre forțele guvernamentale ucrainene și rebelii separatiști proruși din estul țării.

Rusia a afirmat în mai multe rânduri că redirecționarea în flux invers prin conducte și revânzarea către Ucraina a gazelor cumpărate de state UE precum Polonia, Slovacia sau Ungaria de la Gazprom este ilegală și încalcă prevederi contractuale în vigoare.

Reduceri pe conductele din Belarus și Ucraina

"Nu am remarcat nici o reducere a volumelor de gaze pe care le primim în flux invers din Polonia, Ungaria și Slovacia. Volumul este stabil și se cifrează la circa 35 de milioane de metri cubi pe zi", a declarat purtătorul de cuvânt al Ukrtransgaz.

De asemenea, potrivit Reuters, nu există indicații cum că Gazprom ar fi redus livrările și către alți importatori europeni în afară de Polonia. Operatorii de transport de gaze din Slovacia, Ungaria, Bosnia și Serbia au declarat că livrările de gaze din Rusia decurs normal.

Reducerea cantităților pare să se concentreze pe contractul legat de conducta Yamal, principala rută prin care Rusia cumpără gaze direct de la Gazprom. Ruta include două conducte care trec prin Belarus și una care trece prin Ucraina. PGNiG a declarat că a observat reducerea cantităților livrate prin cele două conducte, bielorusă și ucraineană, dar nu a detaliat cu cât s-au redus livrările pe fiecare din cele două conducte.

"Nu a survenit nici o situație extraordinară în ceea ce ne privește, nici o lucrare de mentenanță care să poată afecta volumele livrate", a declarat un purtător de cuvânt al Gazprom Transgaz Belarus, subsidiara Gazprom care operează porțiunea din conductele ucrainene utilizată de ruși pentru a exporta gaze în Europa.

Relații glaciale între Polonia și Rusia

Trebuie remarcat că relațiile dintre Varșovia și Moscova sunt extraordinar de reci, în condițiile în care Polonia a făcut lobby agresiv la UE pentru a impune sancțiuni cât mai dure asupra Rusiei.

În plus, polonezii vor găzdui pe teritoriul lor o nouă forță de reacție rapidă creată de NATO ca replică la presupusa implicare a Rusiei de partea rebelilor separatiști în conflictul din estul Ucrainei.

Pe de altă parte, Polonia a obținut, în 2012, o reducere cu 15% a prețului gazelor importate din Rusia, de la Gazprom, iar șeful PGNiG a afirmat, recent, că vrea să obțină o reducere de preț și mai mare la negocierile cu Gazprom care vor avea loc în noiembrie 2014. Ieftinirea de 15% din 2012 le-a permis polonezilor să facă o economie bugetară de peste 900 de milioane de dolari pe an.

Polonia își asigură circa două treimi din consumul anual de gaze naturale prin importuri din Rusia, care se ridică la aproximativ 10 miliarde de metri cubi pe an.

Rușilor le-ar fi greu spre imposibil să taie gazele cu totul

Gazprom asigură circa o treime din necesarul total de gaze al Europei și este principala sursă de alimentare pentru multe țări europene. Rușii susțin că se concentrează pe menținerea unui flux constant de livrări pentru clienții lor europeni. Deceniul trecut, însă, Rusia a tăiat de două ori livrările de gaze către Ucraina, pe fondul unor dispute similare privind prețul de livrare și datoriile neplătite, iar importatorii europeni care primeau gazele de la Gazprom prin conductele ucrainene au avut de suferit.

Însă o nouă tăiere a livrărilor către Europa ar lovi grav Gazprom, reducându-i semnificativ veniturile și capitalul de lucru, în condițiile în care finanțarea de pe piețele vestice de capital ar putea deveni imposibilă în curând, ca urmare a înăspririi sancțiunilor occidentale contra Rusiei.

Oprirea totală a livrărilor este dificilă și din punct de vedere tehnic. Gazele nu au unde să se ducă în altă parte prin conducte decât tot la clienți. Iar reducerea drastică, intenționată și planificată, a volumelor extrase de Gazprom din zăcămintele pe care le deține, este imposibilă. De asemenea, astfel de cantități imense de gaze ar fi imposibil de ars la sonde în condiții de siguranță.

Ucraina a redus, miercurea trecută, cantitatea de energie electrică livrată peninsulei Crimea, fostă parte componentă a Ucrainei anexată anul acesta de Rusia, și a amenințat că va stopa cu totul livrările de curent electric în peninsulă dacă aceasta nu respectă anumite limite de consum. Asta în condițiile în care oprirea exporturile de gaze naturale din Rusia către Ucraina și scăderea dramatică a producției de cărbune din estul țării, ca urmare a luptelor dintre forțele guvernamentale și rebelii separatiști proruși, creează probleme mari în aprovizionarea termocentralelor ucrainene.

În replică, premierul rus, Dmitri Medvedev, a amenințat că, dacă Kievul nu reia aprovizionarea normală cu energie a Crimeei, Moscova va retalia reducând livrările de curent electric către acele regiuni din Ucraina dependente de electricitatea furnizată din Rusia.

Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a decretat stare de urgență în sistemul energetic după ce luptele dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din estul țării, unde este concentrată producția de cărbune a Ucrainei, au afectat grav aprovizionarea cu combustibil a termocentralelor ucrainene. Acestea asigură circa 40% din totalul consumului de curent electric din Ucraina.

Penuria de cărbune, la care se adaugă tăierea de către Rusia a livrărilor de gaze către Ucraina, înseamnă că ucrainenii se vor confrunta cu o iarnă "extrem de dificilă", a declarat premierul de la Kiev, Arseni Iațeniuk.

Le-au raționalizat consumul

Peninsula Crimea, anexată în martie de Rusia, este dependentă în proporție de 80% de livrările de curent electric din Ucraina. Ucraina a refuzat să recunoască anexarea.

Monopolul de stat ucrainean din domeniul energiei electrice, Ukrinterenergo, a anunțat că alimentarea cu curent electric a cetățenilor ucraineni este prioritară, în raport cu cea a rezidenților din Crimea. Este pentru prima oară când compania face un astfel de anunț cu privire la schimbarea statutului consumatorilor din peninsulă.

"Prioritatea Ukrinterenergo este servirea intereselor cetățenilor ucraineni, pentru care economia de energie a devenit o problemă urgentă. Dacă limitele de consum nu vor fi respectate de către consumatorii din Crimea, vom fi obligați să oprim cu totul aprovizionarea peninsulei", se arată într-o declarație a companiei.

Limitele de consum pentru Crimea au fost setate la 300 MW dimineața și seara, 500 MW în cursul zilei și 600 MW noaptea. Consumul mediu de curent al Crimeei este de circa 1.000 MW, potrivit Ukrinterenergo.

Războiul lasă termocentralele fără cărbune

Ministrul rus al Energiei a declarat că alimentarea cu curent a Crimeei nu a încetat miercurea trecută. Asta în condițiile în care, potrivit premierului guvernului din Crimea, Sergei Aksionov, Rusia a transportat în peninsulă generatoare mobile care pot asigura un back-up de până la 700 MW pe zi în caz de întrerupere a livrărilor din Ucraina.

Industria carboniferă a Ucrainei, care furnizează combustibil pentru termocentralele ucrainene, este concentrată în regiunile intens industrializate din estul țării, adică exact acolo unde luptele dintre armata ucraineană și rebelii separatiști proruși au distrus în bună măsură infrastructura de transport, afectând rețelele de aprovizionare. În august, sindicatul minerilor din Ucraina, țară care este cel de-al doilea cel mai mare producător de cărbune din Europa, a anunțat că jumătate din minele ucrainene și-au încetat producția.

Ministrul ucrainean al Energiei a declarat, marțea trecută, că luptele au creat mari probleme în aprovizionarea termocentralelor din Ucraina, șase dintre acestea confruntându-se cu penurie de cărbune. La rândul lor, cei de la Ukrinterenergo au anunțat că criza de combustibil pentru termocentrale face posibilă "inducerea de întreruperi intenționate și controlate ale alimentării cu energie a populației din teritoriile ucrainene în momente de vârf de sarcină".

Pentru a face față penuriei de cărbune, Ucraina, de regulă exportator net de cărbune, a început să importe cărbune energetic. Recent, Kievul a cumpărat 1 milion de tone din Africa de Sud. Rezervele termocentralelor vor mai fi susținute de achiziții din Australia și Vietnam, avându-se în vedere și încheierea de contracte cu furnizori americani, columbieni și chiar ruși. Potrivit unei surse din piața ucraineană de energie, țara ar putea fi nevoită să importe până la 1,2 milioane de tone de cărbune pe lună.

"Nu vom întrerupe alimentarea cu energie electrică decât ca ultimă măsură posibilă. Suntem în război și trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate", a declarat ministrul adjunct al Energiei din Ucraina, Vadim Ulida.

Moscova amenință cu retalierea

Rusia ar putea începe să reducă livrările de curent electric către acele regiuni din Ucraina care se aprovizionează cu energie din Rusia dacă Kievul continuă cu tăierea curentului în Crimea, a declarat, luni, premierul rus, Dmitri Medvedev.

"Anumite regiuni din Ucraina se confruntă cu deficit de energie și primesc electricitate din Rusia. Iar cei care iau decizii nu tocmai inteligente cu privire la reducerea alimentării cu energie a Crimeei trebuie să își dea seama că oricând sunt posibile măsuri echivalente", a spus Medvedev.

La sfârșitul lunii august, Ucraina a oprit temporar alimentarea cu curent electric în Crimea, lăsând câteva localități majore fără electricitate timp de câteva ore. Potrivit autorităților din peninsulă, Ucraina reduce livrările în fiecare seară.

Crimea este dependentă energetic de Ucraina în proporție de 70%, deși dispune și de propriile surse de aprovizionare, inclusiv de centrale eoliene și solare. Planurile Kremlinului prevăd finalizarea integrării peninsulei Crimea în sistemul energetic al Rusiei în jurul anului 2017.

În mijlocul celor mai grave tensiuni consemnate în Orientul Mijlociu în ultimii 10 ani, Egiptul și Israelul, altădată dușmani de moarte, negociază o serie de acorduri care ar putea duce la exporturi de gaze naturale israeliene în valoare de 60 de miliarde de dolari către facilitățile de lichefiere din Egipt, de unde aceste gaze ar putea ajunge inclusiv în Europa, ceea ce ar atenua dependența UE de monopolul rus de stat Gazprom.

Discuțiile au loc pe fondul recentei încheieri a unui armistiţiu permanent în Fâşia Gaza între Hamas și Israel, inițiat și intermediat de Egipt. Posibilul acord energetic este cu atât mai surprinzător cu cât, cu un an în urmă, Egiptul se afla sub dominația Frăției Musulmane, grupare islamistă radicală care nu privea deloc Israelul ca pe un partener comercial, scrie Bloomberg.

Americanii de la Noble Energy și compania israeliană Delek Group au în plan livrări de până la 177 de miliarde de metri cubi de gaze naturale extrase din zăcămintele offshore Tamar și Leviathan din Mediterana către facilitățile de lichefiere din portul egiptean Damietta și din orașul de coastă Idku din Egipt. Șefii companiilor susțin că se așteaptă ca acordurile necesare în acest scop să fie perfectate până la sfârșitul anului.

Semnarea acestor acorduri ar putea însemna întărirea relațiilor dintre statul cu cea mai puternică economie și cel cu populația cea mai mare din regiune. Cele două zăcăminte offshore conțin suficiente gaze pentru a satisface nevoile de consum ale Israelului timp de decenii, astfel încât Tel Aviv-ul caută modalități de a exporta surplusul, iar livrările către Israel sunt o soluție mai ieftină și mai rapidă decât construirea de unități de lichefiere proprii.

Vânzări de peste 60 miliarde dolari

"De la facilitățile de lichefiere din Egipt, gazele israeliene ar putea ajunge pe piețele europene și asiatice", spune David Shrim, manager de portofoliu la fondul israelian de investiții Sphera Funds Management.

În octombrie anul trecut, Curtea Constituțională a Israelului a luat o decizie istorică, respingând o contestație la adresa politicii energetice a guvernului de la Tel Aviv, care a decis că până la 40% din producția de gaze naturale a statului evreu va putea fi exportată.

Companiile Noble și Delek au în plan livrarea gazelor offshore din Mediterana către facilitatea de lichefiere a BG Group din orașul Idku, precum și către cea deținută de spaniolii de la Union Fenosa Gas în portul egiptean Damietta, fiind deja semnate acorduri neangajante în acest sens. Producția din zăcământul Tamar a început anul trecut, iar cea din perimetrul Leviathan este planificată să demareze în 2018.

Cele două acorduri prevăd vânzări de până la 177 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe o perioadă de 15 ani, care ar putea valora, la actualele prețuri de referință de pe piață londoneză, peste 60 de miliarde de dolari. Exportul prin conducte este o soluție mai rapidă și mai ieftină pentru israelieni decât construirea de facilități proprii de lichefiere a gazelor, care ar dura ani de zile și ar presupune, pe lângă investiții mult mai mari, obstacole birocratice și de reglementare greu de surmontat, mai ales în ceea ce privește standardele de mediu.

Egiptenii "se serveau" din gazele destinate Europei și Asiei

Sub regimul președintelui Abdel-Fattah El-Sisi, fostul șef al armatei care a condus operațiunea de înlăturare de la putere a Frăției Musulmane anul trecut, relațiile Egiptului cu Israelul s-au îmbunătățit, fapt care a făcut posibile discuțiile cu privire la aceste acorduri de export de gaze naturale.

Facilitățile de lichefiere a gazelor naturale deținute de Union Fenosa și BG în Egipt nu și-au putut îndeplini angajamentele contractuale pe termen lung asumate față de clienții din Europa și Asia din cauza faptului că autoritățile de la Cairo au deturnat în permanență cantități importante din gazele care tranzitau Egiptul către acești cumpărători pentru a satisface nevoile interne de consum ale țării. Livrările de gaze din Israel ar putea ajuta regimul președintelui El-Sisi să-și atingă două obiective extrem de importante: satisfacerea nevoii de energie în creștere a Egiptului și păstrarea sprijinului din partea populației.

Acordurile ar reprezenta o inversare totală a raporturilor comerciale dintre cele două state. Până în 2012, Egiptul era cel care exporta gaze în Israel, însă o serie de bombardamente asupra unui gazoduct de aprovizionare din Sinai au dus la închiderea acestuia. Relațiile politice dintre Egipt și Israel s-au deteriorat după înlăturarea de la putere a fostului președinte Hosni Mubarak, în 2011, și înlocuirea sa cu liderul Frăției Musulmane, Mohamed Mursi, însă s-au îmbunătățit după plecarea lui Mursi de la putere, Egiptul intermediind mai multe acorduri de încetare a focului între Israel și Hamas.

Turcia iese deocamdată din discuție

O altă potențială destinație de export pentru gazele israeliene ar fi fost Turcia, însă în actualele condiții politice s-ar părea că opțiunea iese din discuție. Înrăutățirea relațiilor dintre Turcia și Israel ca urmare a conflictului din Gaza va afecta negativ proiectele energetice comune ale celor două state, a declarat, recent, ministrul turc al Energiei, Tander Yildiz.

"Aceste proiecte nu au cum să fie fezabile din punct de vedere economic dacă nu se ajunge la reconciliere politică. Sunt convins că și sectorul privat din Turcia se gândește la suspendarea proiectelor energetice care vizează Israelul", a spus ministrul.

Astfel, proiectul mai vechi al construirii unui gazoduct care să transporte gazele naturale extrase din câmpurile offshore ale Israelului până în sudul Turciei nu are șanse de reușită, în actualele condiții de tensiune politică.

Europa e o opțiune importantă

Israelul are și alte opțiuni de export. Astfel, s-ar putea construi un gazoduct care să transporte gazele extrase din sectorul israelian al Mediteranei până în Cipru și există deja un acord cu privire la aprovizionarea Iordaniei din sursa respectivă, începând din 2016.

Comisarul pentru Energie al Comisiei Europene, Guenther Oettinger, a declarat, luna trecută, că UE intenționează să încurajeze exploatarea resurselor de petrol și gaze din Marea Mediterană, pentru întărirea securității aprovizionării cu hidrocarburi a Europei. Și Ciprul, vecinul Israelului, a făcut descoperiri importante de gaze naturale offshore în ultimii ani.

"Recentele evoluții privind conflictul dintre Rusia și Ucraina au făcut din securitatea energetică o prioritate zero a Europei, iar UE se uită după orice surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale. În aceste condiții, probabil că se va acorda o mai mare atenție zăcămintelor din Mediterana, în primul rând celor ale Israelului", este de părere Michael Leigh, consilier principal la German Marshall Fund of the USA și fost director general în cadrul Comisiei Europene.

TAP a bătut Nabucco și grație Israelului

În context, trebuie amintit că unul dintre motivele pentru care proiectul de gazoduct Trans Adriatic Pipeline (TAP) a fost susținut în mod tacit de către Uniunea Europeană în fața rivalului său Nabucco a fost tocmai posibilitatea cooptării Israelului ca furnizor de gaze naturale pentru Europa, prin intermediul TAP.

Cu două săptămâni înainte de anunțarea verdictului consorțiului Shah Deniz, care a declarat TAP câștigător, a avut loc o discuție între Valeria Termini, vicepreședinte al Consiliului Reglementatorilor Energiei din UE și oficiali ai ministerului israelian al Energiei, pentru a-i convinge să se alăture proiectului TAP, destinat reducerii dependenței Europei față de gazul rusesc.

Acest lucru ar permite Israelului să transporte gaz în UE prin intermediul conductei TAP și ar reduce semnificativ investițiile necesare pentru construirea de către Israel a unor costisitoare facilități de export de gaze naturale lichefiate (LNG). Un terminal LNG ar costa undeva între 7 și 10 miliarde de dolari, în timp ce o conductă care să lege rețeaua națională israeliană de transport la TAP - numai 2-3 miliarde de dolari.

Planuri comune cu Ciprul

Ministrul energiei de la Nicosia, Giorgos Lakkotrypis, declara, în octombrie anul trecut, că guvernele cipriot și israelian discută planuri care să permită Israelului să exporte gaze naturale provenite din zăcământul offshore Leviathan prin Cipru.

Se luau în calcul două variante posibile: construirea în Cipru a două terminale de gaze naturale lichefiate, prin care să se pună la comun, în vederea exportului, resursele de gaze ale celor două țări, sau utilizarea de către Cipru a gazului israelian pentru generarea de curent electric.

Indiferent de varianta care ar fi eventual aleasă, este nevoie de aprobarea companiilor care au concesionate câmpurile gazeifere israeliene, guvernul israelian neputând decide de unul singur felul în care este valorificată producția acestora, ci doar având dreptul de a încasa impozite și redevențe din veniturile rezultate.

Cele două guverne vizau construirea a două terminale de gaze lichefiate la Vasilikos, care să fie alimentate cu resurse provenite din câmpul israelian Leviathan și din cel cipriot Aphrodite.

Există și un plan B asiatic

Pe de altă parte, investițiile în dezvoltarea bazinului Levant ar fi lipsite de sens economic în cazul în care Israelul și Ciprul nu ar reuși să capete acces la piața europeană de export. Asta pentru că, de exemplu, nevoile interne ale Israelului sunt deja acoperite în bună măsură de câmpul de la Tamar, aflat deja în producție, cu resurse estimate de 280 de miliarde de metri cubi.

Cei de la Delek Group spun că examinează și posibilitatea de a exporta gaze naturale lichefiate în Asia. Construirea de terminale în acest scop ar fi mult mai costisitoare și mai complicată, însă există o șansă ca varianta să fie rentabilă, dat fiind faptul că asiaticii sunt dispuși încă să plătească prețuri mari pentru a beneficia de fluxuri constante de gaze, ca urmare a cererii în continuă creștere.

Astfel, australienii de la Woodside Petroleum au încheiat anul trecut un acord cu Delek Group și Noble Energy, prin care se angajează că, în cazul în care se va alege soluția exporturilor de gaze naturale lichefiate către Asia, să preia 30% din concesiunea bazinului Levant, contra unei sume de circa 1,25 de miliarde de dolari. Însă este vorba doar de un plan B, acordul urmând să devină nul în cazul în care Israelul reușește să își asigure o rută de export către Europa pentru gazele sale naturale.

Luptele intense purtate în estul Ucrainei între armata ucraineană și forțele separatiste proruse au obligat companiile miniere să reducă sau să chiar să oprească cu totul producția de cărbune la minele din zona respectivă, punând în pericol aprovizionarea cu energie electrică a țării, iar guvernul de la Kiev ia în calcul măsuri precum raționalizarea consumului și interzicerea exporturilor de cărbune.

Industria carboniferă a Ucrainei este concentrată în regiunile industriale Lugansk și Donețk, care constituie totodată teatrul de desfășurare al unui sângeros conflict între separatiștii proruși și armata ucraineană, care a dus la distrugerea unor elemente vitale de infrastructură energetică, cum ar fi o serie de rețele de distribuție a curentului electric.

Circa jumătate dintre cele 115 mine de cărbune de care dispune Ucraina, cel de-al doilea mare producător de cărbune din Europa, și-au oprit cu totul activitatea, iar producția totală a țării a scăzut cu 22% în iulie, comparativ cu aceeași lună din 2013, la 5,6 milioane de tone, a declarat Mihailo Volineț, președintele Uniunii Independente a Minerilor din Ucraina, citat de Reuters.

"Minele care încă funcționează operează în mod haotic, oprindu-și și repornindu-și producția în funcție de aprovizionarea cu electricitate și de evoluția luptelor armate",a a spus Volineț.

Vor să interzică exporturile

Potrivit companiei de investiții Pellicourt și firmei energetice Donbas Energy, termocentralele ucrainene riscă să rămână fără cărbune în circa o lună din cauza distrugerii de către trupele separatiste a liniilor de cale ferată pe care este transportat cărbunele, transmite CNBC.

Săptămâna trecută, guvernul de la Kiev a decretat stare de urgență în domeniul energetic, din cauza dificultăților întâmpinate în transportul cărbunelui la termocentrale, care livrează satisfac circa 40% din totalul cererii de energie electrică a țării.

Executivul ucrainean ia, de asemenea, în considerare, interzicerea temporară a exporturilor de cărbune și majorarea importurilor. În prezent, Ucraina este exportator net de cărbune. "Vom crește importurile din Polonia, Rusia, Indonezia, Africa de Sud, Columbia și alte state. Problema va fi prețul", a declarat directorul companiei de consultanță Energy Resources Ukraine, Andrei Faforov.

O altă problemă este distrugerea sau avarierea rutele de aprovizionare cu cărbune. "Drumurile de acces către mine și termocentrale au fost distruse, astfel încât, chiar dacă se majorează importurile, nu este deloc clar cum se va transporta și livra cărbunele", spune analistul Denis Savka de la Dragon Capital.

Rinat Ahmetov controlează aproape jumătate din cărbunele Ucrainei

Un trader al companiei DTEK, cel mai producător privat de cărbune și electricitate din ucraina, a declarat, pentru Reuters, că unele termocentrale ucrainene mai au rezerve de cărbune pentru doar două săptămâni. DTEK, care este parte a imperiului economic al celui mai bogat ucrainean, Rinat Ahmetov, a refuzat să comenteze informația. Compania lui Ahmetov asigură circa 29% din producția de electricitate generată din cărbune a țării și controlează 46% din producția de cărbune a Ucrainei.

Penuria de cărbune survine în cel mai prost moment posibil pentru Ucraina, care sperase să sporească ponderea termocentralelor în mixul energetic național pentru a reduce consumul de gaze naturale, pe fondul opririi livrărilor de către Gazprom. În Kiev și în alte orașe mari, furnizarea apei calde la blocurile de locuințe va fi oprită cel puțin până la sfârșitul lunii septembrie, pentru a menține la un nivel cât de cât liniștitor stocurile de gaze naturale din depozitele de înmagazinare ucrainene, în condițiile stopării exporturilor de gaze de către Rusia, pentru a nu pune în pericol încălzirea locuințelor la iarnă.

În plus, guvernul ucrainean a raționalizat, prin impunere de limite, consumul de gaze al consumatorilor industriali, al instituțiilor publice și al companiilor de utilități din august și până la sfârșitul iernii. Plafonul total de consum a fost fixat la 14 miliarde de metri cubi, din care 7,5 miliarde alocate consumatorilor industriali, 5,8 miliarde companiilor de utilități și 0,6 miliarde instituțiilor publice.

"Raționalizarea înseamnă că sectorul industrial va fi nevoit să-și reducă consumul de gaze cu aproape 50%, iar companiile de utilități – cu 11%. Considerăm că o astfel de reducere drastică a consumului de gaze al industriei nu va putea fi realizată fără o scădere semnificativă a producției industriale", se arată într-o notă pentru investitori a Dragon Capital.

Anul trecut, Ucraina a produs 83,7 milioane de tone de cărbune, din care circa 60% a reprezentat cărbune energetic, potrivit datelor Ministerului Energiei de la Kiev.

Ucraina va începe în scurt timp negocieri cu companii energetice occidentale pentru a înființa consorții care să opereze sistemul de conducte de transport și depozitele subterane de înmagazinare a gazelor naturale, a anunțat, vineri, monopolul energetic de stat Naftogaz.

Anunțul vine la numai o zi după ce Parlamentul ucrainean a aprobat o lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să intre în astfel de consorții. Legea a fost formulată în așa fel încât să împiedice companiile energetice rusești – inclusiv numeroasele subsidiare ale Gazprom din UE - să intre în aceste consorții.

"În viitorul apropiat, Naftogaz intenționează să înceapă negocieri oficiale cu operatori occidentali de rețele de gaze, pentru cooptarea lor în managementul sistemului de transport de gaze al Ucrainei", se afirmă în declarația Naftogaz, citată de Platts.

Legea, care mai trebuie promulgată de către președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, permite companiilor din UE și SUA să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina. Guvernul de la Kiev va păstra pachetul de control, de 51% din acțiuni.

Lege anti-Gazprom

Peste 50% din livrările de gaze ale Rusiei către Europa se fac prin intermediul sistemului ucrainean de conducte de transport, în condițiile în care Gazprom asigură circa 25% din nevoile de consum ale UE.

Relațiile Ucrainei cu Gazprom au atins un punct maxim de tensiune pe 16 iunie, când rușii au oprit cu totul livrările către ucraineni, pe fondul unei dispute privind prețurile de vânzare practicate de Gazprom, considerate excesive de către Kiev, și datoriile neplătite de miliarde de dolari ale Naftogaz pentru gazele primite din Rusia.

În pofida conflictului, Gazprom s-a angajat să continue să aprovizioneze Europa cu gaze naturale prin intermediul conductelor ucrainene, gigantul rus oprind doar livrările pentru consumul propriu al Ucrainei.

"Implicarea companiilor energetice occidentale de top în operarea sistemului ucrainean de conducte de gaze va completa integrarea Ucrainei în spațiul energetic european. În condițiile date, este singura metodă eficientă de a proteja interesele energetice ale Ucrainei", se mai arată în declarația Naftogaz.

S-au sucit

Adoptarea legii marchează o schimbare la 180 de grade a atitudinii Parlamentului de la Kiev. La sfârșitul lunii trecute, același proiect de lege care permite companiilor din Uniunea Europeană și Statele Unite să controleze până la 49% din consorțiile care vor opera conductele ucrainene de gaze naturale și depozitele de înmagazinare subterană a gazelor din Ucraina a fost respins de către legislativul ucrainean.

În plus, parlamentarii ucraineni au respins atunci și o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului.

"E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

Probleme la iarnă?

Recent, Naftogaz a avertizat UE că riscul întreruperii fluxului de gaze rusești la iarnă este în creștere și a cerut demararea imediată de negocieri tripartite Bruxelles-Kiev-Moscova pentru prevenirea unui astfel de scenariu negativ.

Ucraina a transportat un volum de 86,1 miliarde de metri cubi de gaze rusești către Europa, inclusiv Republica Moldova, anul trecut, cantitate în creștere cu 3,2% față de 2012. În iunie anul acesta, tranzitul de gaze rusești destinate UE prin Ucraina a scăzut cu peste 17% față de iunie 2013, la 5,878 miliarde de metri cubi.

Sistemul de conducte al Ucrainei poate transporta anual până la 120 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în Europa. Ucraina dispune, totodată, de unul dintre cele mai mari sisteme de depozite de înmagazinare subterană a gazelor din Europa, cu o capacitate anuală de 32 de miliarde de metri cubi.

Ministerul de Interne al Serbiei a anunțat că va deschide o anchetă privind vânzarea de către statul sârb, în 2008, a companiei de petrol și gaze Naftna Industrija Srbije AD (NIS), cu activități și în România, către rușii de la Gazprom Neft, brațul petrolier al gigantului rus de stat Gazprom.

La acea dată, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo.

Gazprom Neft a cumpărat o participație de 51% la NIS în 2008, contractul fiind parafat când la guvernare se afla Partidul Democrat din Serbia, actualmente în opoziție. Monopolul sârb de petrol și gaze a fost vândut contra sumei de 400 de milioane de euro, în condițiile în care compania deținea, la acea dată, un capital de aproape 1 miliard de euro.

Pe baza aceluiași acord între Moscova și Belgrad, sârbii le-au vândut tot atunci rușilor și 51% din acțiunile unei companii locale de gaze, însărcinate cu construirea sectorul sârb al gazoductului South Stream. În 2008 și la începutul lui 2009, între Rusia și Ucraina a avut loc o dispută legată de preț pe tema tranzitului prin conductele ucrainene a gazelor exportate de Gazprom în Europa.

În acea perioadă, multe voci politice din Serbia acuzau că prețul de vânzare a companiei a fost mult subevaluat, într-un moment în care statul sârb avea mare nevoie ca Rusia să-și exercite dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a evita recunoașterea de către organizația internațională a unei declarații de independență a provinciei Kosovo

"O echipă specială de investigații va examina toate faptele și circumstanțele privind vânzarea NIS", a anunțat Ministerul de Interne de la Belgrad.

NIS a anunțat, recent, că și-a redus investițiile cu 26% în primul semestru al acestui an și va fi nevoită să o facă și în cea de-a doua jumătate a lui 2014, din cauza majorării taxelor în Serbia, a cheltuielilor generate de inundațiile devastatoare care au lovit țara vecină în mai, dar și a facturilor neplătite de către companiile sârbești de stat pentru produsele și serviciile furnizate de NIS, care se ridică la peste 617 milioane de dolari.

NIS operează două rafinării în Serbia, iar pe segmentul upstream produce 1,7 milioane de tone echivalent petrol de țiței și gaze pe an, deținând perimetre operaționale în Serbia, Angola și Bosnia. Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, deține 56% din acțiunile NIS, iar statul sârb - 30%.

În România, subsidiara locală a NIS Gazpromneft, NIS Petrol, se află în plin proces de demarare a etapei de explorare a zăcămintelor petroliere din zona Banatului. În perioada următoare este programată evaluarea perimetrelor EX7 Periam și EX8 Biled, din județul Timiș, ca parte a programului integrat de dezvoltare a industriei petroliere din bazinul Panoniei. Strategia pe termen lung a companiei vizează extinderea prezenței NIS în regiunea balcanică.

În 2011, NIS Petrol și compania canadiana East West Petroleum - EWP au semnat un acord de farm-out pentru patru perimetre, printre care și cele două anterior menționate, câștigate de EWP prin ofertă publică, asociată celei de-a 10-a runde. În baza acestui acord, EWP deține o participație de 15%, iar restul de 85%, precum și statutul de operator, îi revin companiei NIS Petrol.

Anul acesta, cei de la NIS au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) prelungirea cu 2 ani și jumătate, de la 3 la 5,5 ani, a perioadei de explorare prevăzute în acordul de concesiune cu privire la perimetrul de hidrocarburi EX 2 Tria, din județul Bihor, la care NIS deține 85% din drepturi și calitatea de operator al concesiunii. NIS a înaintat această solicitare ANRM din cauza întârzierii masive a lucrărilor de prospecțiuni seismice pe concesiunea respectivă, cauzată de refuzul proprietarilor și autorităților locale din zonă de a permite accesul companiei la terenurile pe care ar urma să se deruleze prospecțiunile, refuz motivat prin suspiciunea că cei de la NIS vizează exploatarea de gaze de șist, prin fracturare hidraulică.

Pe lângă sectorul de explorare, NIS Petrol continuă să îşi extindă prezența şi în sectorul de vânzare și distribuție de produse petroliere din România. În prezent, NIS Petrol operează 17 stații de alimentare din rețeaua premium Gazprom Petrol Stations din România.

Nu doar Uniunea Europeană este dependentă de achizițiile de gaze naturale de la gigantul rus de stat Gazprom. Dependența este una reciprocă, veniturile Gazprom provenind în proporție mai mult decât semnificativă din vânzări de gaze către statele europene. În condițiile accentuării tensiunilor geopolitice și comerciale cu Europa, pe fondul conflictului cu Ucraina, țară vitală pentru tranzitul gazelor din Rusia către UE, rușii caută piețe alternative de desfacere pentru gazele lor naturale, iar una dintre principalele lor ținte în acest sens este Asia.

În mai, Rusia și China au încheiat un acord potrivit căruia Gazprom urmează să le livreze chinezilor gaze naturale în valoare totală de circa 400 de miliarde de dolari, pe baza unui contract pe termen lung, de 30 de ani. Următoarea pe listă ar putea fi India.

Guvernul de la New Delhi, preocupat de creșterea securității aprovizionării cu energie a țării, are în vedere importuri masive de gaze naturale din Rusia. În acest sens, executivul indian a creionat un plan care, dacă va fi implementat, ar reprezenta unul dintre cele mai mari proiecte energetice din istoria Indiei: un gazoduct terestru gigant care să transporte în India gaze naturale rusești, investiție estimată la circa 40 de miliarde de dolari, scrie Hindustan Times.

Oficiali de rang înalt din guvernul de la New Delhi au declarat, pentru publicația citată, că proiectul a fost discutat la recenta întâlnire dintre premierul indian Narendra Modi cu președintele rus Vladimir Putin, care a avut loc în Brazilia, cu ocazia unei reuniuni recente a grupului statelor emergente cunoscut sub abrevierea BRIC (Brazilia, Rusia, India, China). Potrivit acestora, cancelaria premierului indian și ministerul Petrolului și Gazelor Naturale din India analizează în prezent fezabilitatea proiectului.

Două rute posibile

Se așteaptă ca un anunț oficial privind proiectul gazoductului să fie făcut în decembrie, când Modi și Putin se vor întâlni la New Delhi, cu ocazia summit-ului anual India-Rusia. Sursele guvernamentale indiene adaugă că India ar dori să importe și țiței din Rusia, analizând provocările logistice ale unui astfel de demers.

"Până în prezent, cea mai mare parte a exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei au fost direcționate către Occident. Lucrurile s-ar putea modifica radical în anii următori, iar China și India ar putea deveni importatori majori de produse energetice rusești", a declarat un oficial din ministerul Petrolului și Gazelor Naturale din India.

Autoritățile iau în calcul două posibile rute pentru proiectul gazoductului care ar urma să transporte în India gaze naturale din Rusia. Una dintre acestea ar porni de la granița sudică a Rusiei cu India și ar traversa regiunea Himalaya, în timp ce cea de-a doua ar tranzita Astrahanul, Kazahstanul și Uzbekistanul, urmând apoi să se interconecteze cu conducta TAPI, care trece prin Turkmenistan, Afganistan și Pakistan, până în India.

Gazoductul care ar lega India de Rusia ar costa de 4 ori mai mult decât proiectul de 10 miliarde de dolari al conductei de gaze IPI, care ar urma să lege India de Iran, tranzitând Pakistanul. Proiectul IPI, așa-numita "conductă a păcii", nu a demarat încă, din cauza faptului că investitorii se tem de provocările de securitate cu care s-ar confrunta sectorul pakistanez al gazoductului.

Au deja contract cu chinezii

În mai, Rusia și China au semnat un contract de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani, contract în valoare totală de peste 400 miliarde dolari, în timpul unei vizite a președintelui Vladimir Putin la Shanghai.

"A avut loc un eveniment cu adevărat istoric, un eveniment epocal. Piața asiatică a gazelor s-a deschis pentru noi", a declarat, cu această ocazie, președintele Putin. Contractul gigant semnat de Gazprom, prin care compania va furniza gaze naturale Chinei, va afecta prețurile în Europa și vor avea un impact semnificativ asupra proiectelor internaționale de gaze naturale lichefiate, a spus, la rândul său, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller.

Fitch Ratings susține că acordul "stabilește un nou punct de reper pentru ceea ce China este dispusă să plătească pentru gaze naturale furnizate prin contracte pe termen mai lung". Niciuna dintre părți nu a dezvăluit prețul cuprins contract, însă surse citate de Reuters estimează că acesta va fi cuprins între 350 dolari și 380 dolari pe 1.000 de metri cubi, similar cu cel plătit de majoritatea statelor europene.

Gazprom va livra 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an în China, urmând ca, în cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom să furnizeze 1.140 de miliarde de metri cubi. Livrările anuale reprezintă mai puţin de un sfert din cele către Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.

Exporturile Gazprom, în creștere

Veniturile Gazprom din exporturi de gaze naturale au crescut cu 4,5% în primul semestru din 2014, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 33,508 miliarde dolari, în condițiile în care volumele exportate s-au majorat cu 7%, la 99,4 miliarde de metri cubi.

Exporturile de gaze către destinații apropiate fizic de Rusia, reprezentând mai ales țări din fosta Uniune Sovietică, au crescut cu 16%, la 30,4 miliarde de metri cubi, iar cele către destinații îndepărtate, care includ Europa, cu 3,4%, la 69 miliarde de metri cubi, potrivit Oficiului Vămilor din Federația Rusă, citat de Itar-Tass.

Pe de altă parte, veniturile Rusiei din exporturi de țiței au scăzut cu 3,5% în primele șase luni ale acestui an, la 81,068 miliarde dolari. În termeni fizici, exporturile de petrol s-au contractat cu 5,2%, la 109,75 milioane de tone, față de 115,75 milioane de tone în S1 2013.

Cea mai mare parte a exporturilor de petrol ale Rusiei din prima jumătate a acestui an a fost destinată unor țări îndepărtate de Rusia, veniturile din aceste exporturi scăzând cu 2,9%, la 76,298 miliarde dolari. Exporturile către statele din fosta Uniune Sovietică s-au contractat cu 12,1%, la 4,678 miliarde dolari.

Putin n-a auzit de "TVA la încasare"

În luna mai a acestui an, Gazprom a plătit la bugetul de stat al Rusiei o sumă-record reprezentând taxe pe exportul de gaze, în condițiile în care importurile de gaze ale Ucrainei s-au majorat. Însă Gazprom a plătit taxele respective din buzunarul propriu, dat fiind că ucrainenii nu și-au achitat facturile către gigantul rus pentru gazele naturale importate.

Astfel, Gazprom a plătit, doar în mai 2014, taxe de export de 1,8 miliarde de dolari, potrivit Trezoreriei de la Moscova, cu aproape 60% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Cea mai mare parte a majorării provine din livrări către monopolul energetic ucrainean Naftogaz, a declarat, pentru Bloomberg, un oficial guvernamental rus.

Ucraina și-a majorat importurile de gaze din Rusia în mai pentru a-și umple depozitele de înmagazinare. În iunie, Gazprom a oprit livrările către Naftogaz. Ucrainenii le datorează rușilor, în prezent, 5,3 miliarde de dolari reprezentând facturi neplătite pentru importuri de gaze. Naftogaz spune că nu le va plăti până când Gazprom nu va reduce prețul de livrare.

În aprilie, Rusia a anulat două discounturi la prețul de vânzare al gazelor naturale destinate Ucrainei, din cauza neplătite ale ucrainenilor, astfel încât prețul a crescut cu peste 80%, de la 268,50 la 485 dolari/mia de metri cubi. În plus, autoritățile de la Kremlin au reînceput să taxeze exporturile de gaze naturale, anulând o scutire anterioară în acest sens.

Parlamentul ucrainean a respins un proiect de lege potrivit căruia investitorilor din Uniunea Europeană și din Statele Unite li s-ar fi permis să cumpere până la 49% din acțiunile monopolului de stat ucrainean din sectorul de petrol și gaze, Naftogaz, care este totodată și operatorul sistemului de conducte de transport de gaze naturale al țării.

În plus, parlamentarii de la Kiev au respins o propunere de divizare în două companii a Naftogaz, una care să se ocupe cu transportul de gaze și cealaltă responsabilă cu înmagazinarea subterană a gazelor, propunere menită să adapteze Naftogaz la legislația UE, care impune separarea activităților de producție și transport de energie. Nu în ultimul rând, ministrul Energiei din guvernul de la Kiev a exclus privatizarea monopolului de stat din energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei.

La începutul lunii iulie, Parlamentul ucrainean a aprobat, într-o primă lectură, un proiect de lege care ar fi permis companiilor din UE și SUA să preia până la 49% din sistemul național de transport de gaze naturale al Ucrainei. Au apărut atunci zvonuri potrivit cărora guvernul ar fi fost gata să vândă până la 15% din acțiunile Naftogaz în cadrul unei oferte publice. Pe de altă parte, din cauza războiului civil și a crizei politice, piețele de capital din Ucraina sunt privite cu mare neîncredere de investitori, ceea ce înseamnă că autoritățile de la Kiev ar fi fost nevoite să vândă la un preț foarte mic.

Potrivit CEO-ului Naftogaz, Andrei Kobolev, valoarea sistemului de conducte de transport de gaze naturale al Ucrainei este estimată între 25 și 35 de miliarde de dolari.

Influență imensă asupra economiei Ucrainei

Privatizarea a fost respinsă din cauza imensei influențe pe care o exercită Naftogaz asupra economiei ucrainene, a declarat analistul politic Alexander Ofrimenko, citat de cotidianul de business rus RBC.

Pentru aprobarea privatizării ar fi fost nevoie de minimum 226 de voturi "pentru" în Rada ucraineană, iar numărul lor a fost de doar 94. Asta după ce, la prima lectură a proiectului de lege, 229 de parlamentari s-au pronunțat în favoarea restructurării Naftogaz.

Dinamica voturilor s-a modificat însă radical după dizolvarea coaliției de guvernare. Unul dintre motivele pentru care premierul Iatseniuk a demisionat, laolaltă cu întregul guvern, a fost tocmai respingerea privatizării Naftogaz, premierul declarându-se "dezamăgit" de rezultatul votului. "E ca și cum cineva i-ar fi sunat dintr-o dată pe toți deputații care au votat pentru privatizare la prima lectură a proiectului și le-ar fi dat indicații să voteze invers, nu văd nici o altă explicație", a declarat analistul Konstantin Simonov de la firma rusă de consultanță National Energy Security Fund, citat de Moscow Times.

În aceeași ședință parlamentară de plen s-au supus la vot chestiuni precum reforma bugetară, cheltuielile de apărare și măsuri de reducere a datoriei Ucrainei față de Rusia pentru gazele livrate de Gazprom. Datoria Naftogaz față de gigantul rus a depășit 5 miliarde de dolari. Gazprom a oprit în iunie furnizarea de gaze către Ucraina.

Nu vor să privatizeze nici transportul de electricitate

Recent, Ucraina și-a intensificat eforturile de a găsi surse alternative de aprovizionare cu gaze naturale, pentru a înlocui importurile din Rusia. Una dintre căi ar fi demararea cât mai rapidă a fluxului invers de gaze prin conducta de legătură cu țara vecină Slovacia, demers care însă s-ar putea dovedi a fi ilegal prin prisma clauzelor din contractele Naftogaz cu Gazprom.

Pe de altă parte, ministrul ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, a declarat, recent, că nici monopolul național pe energie electrică, Ukrenergo, care operează și sistemul de transport de electricitate al Ucrainei, nu va fi privatizat.

"Sistemul de transport al gazelor, rețelele electrice, liniile de înaltă tensiune și Ukrenergo trebuie să rămână în proprietatea statului. Orice altă companie energetică de stat poate fi privatizată", a spus Prodan.

Replică la South Stream

Un eventual vot favorabil privatizării sistemului național de conducte de transport de gaze al Ucrainei nu ar fi însemnat că investitorii din UE și SUA s-ar fi înghesuit să cumpere acțiuni la Naftogaz și să investească în companie, din simplul motiv că valoarea sistemului de transport depinde de constanța furnizării de gaze de către Gazprom, sunt de părere analiștii ruși.

Aceștia mai susțin că propunerea de privatizare ar putea fi interpretată și ca o tentativă a guvernului pro-occidental și pro-american al Ucrainei de a controla veniturile generate de transportul de gaze rusești către Europa, la fel cum Gazprom vrea să construiască gazoductul South Stream pentru a ca livrările sale către UE să ocolească Ucraina.

Rusia asigură circa o treime din necesarul de gaze naturale al Europei prin intermediul conductelor care traversează Ucraina și s-a opus cu încăpățânare în ultimii douăzeci de ani oricărei propuneri de cedare a controlului asupra sistemului de transport. Cele mai multe au venit din partea Rusiei, pe fondul conflictelor repetate din ultimii ani cu privire la facturile neplătite de Kiev pentru gazele livrate de Gazprom.

Proiectul de lege privind posibilitatea privatizării Naftogaz excludea Rusia dintre potențialii cumpărători de acțiuni la sistemul de transport de gaze al Ucrainei, acceptând investitori doar din UE, SUA sau Comunitatea Energetică Europeană, din care Ucraina face parte, însă nu și Rusia.

Război energetic

La prima lectură a proiectului de lege, premierul de la Kiev, Arseni Iatseniuk, a declarat în fața Parlamentului că situația energetică a Ucrainei este una critică, fiind cauzată de "războiul" pe care Rusia îl poartă contra Ucrainei.

"Rusia încearcă să ne dea lovitură după lovitură. Împreună cu companiile europene și americane, Ucraina, care va păstra majoritatea acțiunilor la Naftogaz, trebuie să câștige mai mulți bani din transportul de gaze către Europa, astfel încât vecinii noștri din est și nord să nu participe la construirea gazoductului South Stream în jurul Ucrainei", a spus premierul.

Marea problemă a Ucrainei este că, odată ce gazoductul South Stream ar fi finalizat, Gazprom nu va mai avea nevoie de sistemul de conducte al Ucrainei pentru a livra gaze către Europa.

Însă este puțin probabil că investitorii din UE și SUA s-ar înghesui să bage bani în sistemul de transport de gaze al Ucrainei dacă aceasta ar fi privatizat, spune Serghei Pikin, directorul firmei ruse de consultanță Energy Development Fund.

Rușilor nu le convine

"Până acum n-am văzut nici o companie occidentală care să-și exprime interesul pentru această privatizare. Și de altfel cine ar fi interesat de niște active a căror valoare depinde integral de livrările de gaze ale unei terțe părți, respectiv Rusia?", a spus Pikin.

Premierul ucrainean declarase anterior că mai multe companii europene și americane au trimis deja scrisori de interes privind posibile investiții în sistemul ucrainean de transport de gaze, fără însă să dezvăluie vreun nume.

Dacă europenii și americanii ar deveni acționari semnificativi ai operatorului sistemului de transport de gaze al Ucrainei, ei nu ar garanta că gazele livrate de Gazprom către Europa prin Ucraina nu ar fi "sifonate" pe teritoriul ucrainean.

"Dacă UE și SUA ar deține 49% din Naftogaz, nu ar putea oferi nici o garanție. Oricum, americanii și europenii nu ar investi în aceste active. Tot ce vor americanii este să perpetueze criza și să paralizeze deopotrivă Rusia, Ucraina și Europa. Ani de zile, Ucraina a repetat că sistemul său de transport de gaze face parte din avuția națională și nu poate fi vândut nimănui. Astăzi se pare că acest concept a devenit flexibil", conchide Kostantin Simonov de la National Energy Security Fund din Moscova.

Rusia amenință că va confisca activele companiilor britanice de petrol și gaze care desfășoară operațiuni în Federația Rusă, cum ar fi BP și Shell, ca retaliere față de poziția politică a premierului de la Londra, David Cameron, unul dintre cei mai radicali susținători ai înăspririi sancțiunilor UE la adresa Moscovei.

Potrivit unei surse diplomatice rusești, citate de The Telegraph, Moscova este hotărâtă să reacționeze la orice înăsprire, lărgire sau generalizare a sancțiunilor economice ale UE împotriva Rusiei prin luarea de măsuri retaliatorii împotriva companiilor britanice implicate în proiecte de explorare și exploatare de hidrocarburi în Rusia.

"Vrem relații de prietenie. Vom suporta cât vom suporta, după care vom retalia", a declarat sursa citată. Măsurile de retaliere vor include confiscarea de active aparținând companiilor britanice, diplomatul rus ținând să sublinieze că "BP și Shell dețin multe active în Rusia".

S-ar împușca singuri în picior?

Cele două companii sunt implicate într-o serie de acorduri majore de parteneriat cu companii rusești precum Gazprom sau Rosneft. În martie, o serie de senatori ruși loiali președintelui Vladimir Putin au propus înghețarea activelor subsidiarelor din Rusia ale companiilor europene și americane, ca replică la impunerea de către UE a unor restricții de circulație unor personaje apropiate de Kremlin, implicate în operațiunea de anexare a peninsulei Crimea.

Regimul Putin are experiență în exproprierea de companii aparținând unor dușmani politici ai președintelui, pe baza unor acuzații de cele mai multe ori nedovedite sau cel puțin exagerate. Pe de altă parte, amenințările rusești sunt de natură să surprindă industria britanică de petrol și gaze, dat fiind că Rusia are nevoie vitală de investiții străine pentru a-și susține sectorul energetic.

Peste jumătate din veniturile bugetare ale Rusiei provin din exploatări de petrol și gaz și se consideră că Putin ezită să ia măsuri radicale împotriva petroliștilor occidentali, întrucât are nevoie de tehnologia și know-how-ul acestora pentru susținerea și dezvoltarea producției de hidrocarburi a Rusiei, mai ales când vine vorba de zăcăminte masive localizate în zone complicate din punct de vedere tehnic și geologic, cum ar fi resursele offshore de mare adâncime din Arctica sau cele onshore din Siberia.

Business is business

Președintele rus Vladimir Putin a început la începutul anilor 2000 să întărească controlul statului asupra industriei energetice a Rusiei și să reducă influența companiilor occidentale asupra acesteia, însă mai recent a început să încurajeze colaborarea cu aceste companii, conștient că Rusia are nevoie de tehnologia, expertiza și know-how-ul acestora în ceea ce privește forajul în general și fracturarea hidraulică în special, de care rușii vor avea nevoie pentru a-și dezvolta producția de hidrocarburi pe perimetre mai anevoioase.

În 2011, americanii de la ExxonMobil au încheiat un parteneriat strategic cu Rosneft. De atunci, acesta a fost extins, pentru a include explorarea în comun a mărilor Kara, Chukchi și Laptev din Arctica, dezvoltarea zăcămintelor de șist de la Bazenov și Achimov din vestul Siberiei și posibila construire a unui terminal de gaze naturale lichefiate în Rusia extrem orientală.

Royal Dutch Shell are un acord similar cu Gazprom, care a fost de asemenea extins anul trecut pentru a include lucrări de explorare în Arctica și de dezvoltare a zăcămintelor de șist din vestul Siberiei. Fără ajutorul companiilor occidentale, astfel de proiecte ar avansa mult mai lent și cu costuri mult mai mari sau ar fi pur și simplu imposibile.

Recent, BP și-a confirmat angajamentele asumate în Rusia, semnând un contract de explorare a petrolului din formațiuni de șist cu gigantul rus Rosneft, în pofida sancțiunilor impuse de occidentali Moscovei. Acordul a fost semnat în cadrul unui forum economic internațional desfășurat la Sankt Petersburg (echivalent celui de la Davos), boicotat de liderii companiilor americane, la solicitarea guvernului SUA. Executivii companiilor eurpene, de la cel al BP, Bob Dudley, la cei ai Shell, Ben van Beurden, Eni (Claudio Descalzi) și Total (Christophe de Margerie ) au participat la forum, arâtând disponibilitatea companiilor europene de a face în continuare business cu Rusia, în pofida sancțiunilor.

În cadrul aceluiași forum, gigantul francez Total a încheiat un acord cu Lukoil pentru explorarea unor zăcăminte petroliere de şist din Siberia.

Ambasadorul rus trece la atac

Astfel, ambasadorul Rusiei la Londra, Alexander Yakovenko, s-a delimitat de aceste amenințări și a insistat că BP și toate celelalte companii britanice din Rusia vor avea parte în continuare de cele mai bune condiții de activitate. Pe de altă parte, însă, el a declarat, într-o conferință de presă extrem de agresivă, că înăsprirea sancțiunilor occidentale la adresa Moscovei va duce la un nou colaps economic mondial, conchizând că acest lucru "ar putea reprezenta demult anticipatul deznodământ al actualei crize globale".

El a sugerat că doborârea zborului MH 17 al Malaysia Airlines a fost "o consipirație menită să compromită Rusia, conspirație catre, însă, s-a sfârșit extrem de rău". El a mai ținut să sublinieze că este o "stranie coincidență" faptul că autoritățile britanice au decis chiar acum să reia ancheta decesului fostului spion KGB Alexander Litvinenko.

Ambasadorul a adăugat că Marea Britanie este țara cu cea mai "ostilă" atitudine față de Rusia din UE, acuzând, de exemplu, birocrația și taxele mari presupuse de acordarea de vize pentru turiștii și artiștii ruși. Yakovenko l-a acuzat pe fostul ministru britanic de externe, William Hague, de atitudine lipsită de respect față de veteranii de război britanici neparticipând la un eveniment comemorativ organizat de ambasada Rusiei.

City of London, nucleul unor noi sancțiuni

În același timp, oficialii europeni de la Bruxelles discută luarea de măsuri care să taie accesul băncilor din Rusia la finanțare și tehnologie de vârf, măsuri care ar urma să fie implementate în primul rând de către centrul financiar britanic City of London. Sancțiunile ar viza implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina, prin trimiterea de trupe și armament.

Autoritățile europene discută, deocamdată în secret, elaborarea unui set de criterii pe baza cărora să fie identificați acei oligarhi ruși apropiați de Putin despre care se consideră că au profitat de războiul de gherilă din Ucraina, pentru a li se aplica sancțiuni.

Recent, încă 15 persoane fizice și 16 juridice au fost adăugate pe lista de entități din Rusia cărora UE le-a înghețat activele și le-a restricționat dreptul de a călători prin Europa.

SUA salută gradul sporit de transparență și consultare cu cei implicați de care dă dovadă Guvernul României la elaborarea strategiei sale energetice, însă măsurile fiscale lipsite de viziune ale acestuia și taxarea excesivă riscă să afecteze demersurile de asigurare a securității energetice a României și creșterea rolului țării în cadrul politicilor energetice ale Europei, a declarat, joi, la Mamaia, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Statelor Unite la București, Duane Butcher, cu ocazia Investor Day organizată de Fondul Proprietatea. În plus, Butcher a vizitat platforma de explorare de gaze de șist a Chevron de la Pungești, unde a discutat cu directorul de explorare Gheorghe Orbu și cu Tom Holst, CEO Chevron România.

"Traversăm o nouă criză ruso-ucraineană a gazelor naturale. Din fericire, grație producției sale interne de gaze, România este semnificativ mai puțin afectată de criză decât vecinii săi. Dar să nu uităm că securitatea națională și securitatea energetică sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a tuturor țărilor", a declarat Duane Butcher, adăugând că dezvoltarea sectorului energetic local este esențială atât pentru securitatea energetică a României, cât și pentru cea a țărilor învecinate.

Butcher a arătat că România are un mare potențial de creștere a producției interne de gaze naturale, atât onshore, cât și onshore, însă a adăugat că, pentru aducerea la suprafață a resurselor neexploatate de gaze, România trebuie să asigure un climat investițional care să încurajeze investițiile masive de capital necesare pentru valorificarea respectivelor resurse, prin legi și reglementări prietenoase cu investitorii.

"Mă bucur să văd figuri noi de profesioniști tineri în Cabinet și sunt încrezător că aceștia vor contribui la revizuirea politicii economice a Guvernului în direcția încurajării creșterii economice durabile și în dauna obiectivelor politice pe termen scurt", a subliniat Butcher, cu referire la noii titulari ai portofoliilor de la Departamentul pentru Energie și de la Finanțe, Răzvan Nicolescu și Ioana Petrescu.

Îi dor redevențele și "taxa de stâlp"

Butcher a mai spus că investițiile sustenabile și profitabile sunt de natură să majoreze și încasările bugetare ale statului și că, din acest punct de vedere, SUA îndeamnă Guvernul de la București să-și revizuiască politica de taxare, cu referire specială la noua taxă pe construcțiile speciale (așa-numita "taxă de stâlp"), care reprezintă, în opinia sa, o măsură care descurajează investițiile și afectează profitabilitatea acestora.

"Încurajăm Ministerul Finanțelor Publoce să se consulte cu toate părțile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate, în procesul de revizuire a sistemului de redevențe petroliere și să ia în considerare revizuirea taxei pe construcțiile speciale. SUA salută gradul sporit de transparență și consultare cu cei implicați de care dă dovadă Guvernul României la elaborarea strategiei sale energetice, însă măsurile fiscale lipsite de viziune ale acestuia și taxarea excesivă riscă să afecteze demersurile de asigurare a securității energetice a României și creșterea rolului țării în cadrul politicilor energetice ale Europei", a conchis însărcinatul cu afaceri ad-interim al Statelor Unite la București, Duane Butcher.

În ianuarie anul acesta, ambasada Statelor Unite la București se declara dispusă să lucreze alături de Guvernul român pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în legătură cu modificarea redevențelor pentru petrol și gaze.

Instituția a avertizat că interesul investitorilor străini penru România ar putea să scadă dacă autoritățile nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe petroliere și a criticat graba și opacitatea cu care s-a introdus taxa pe construcțiile speciale.

Duane Butcher vizitează Chevron

Tot joi, ambasada Statelor Unite la București a postat pe contul său de Facebook o fotografie în care apare Duane Butcher, alături de consilierul economic al ambasadei, Susan Garro, discutând, pe platforma de explorare de gaze de șist a Chevron de la Pungești, cu directorul de explorare Gheorghe Orbu și cu Tom Holst, CEO Chevron România.

"Duane și Susan au fost impresionați de măsurile de siguranță și de protecție a mediului luate de companie la Pungești. Explorarea și exploatarea cu succes a resurselor de gaze neconvenționale pot contribui la asigurarea securității energetice a României și a regiunii", afirmă ambasada.

La începutul lunii mai, compania Chevron a început lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Activităţile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaş, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafaţă probe de roci care, ulterior, vor fi analizate în laborator.

Sonda de explorare a gazelor de şist este amplasată în extravilanul comunei Pungeşti, la 650 de metri de localitatea Siliştea şi 950 metri de satul Pungeşti. Suprafaţa totală pe care se va întinde platforma de extracţie este de 20.298 metri. Consumul total de apă folosită în procesul de foraj este de aproximativ 35.000 litri pe zi, necesarul de apă fiind asigurat din surse externe, şi nu din pânza freatică, în baza unui contract semnat cu o firmă autorizată. Apa este transportată cu cisternele şi depozitată în rezervoarele amplasate în incinta platformei betonate.

Monitorizarea calității apei

Patru puţuri forate la adâncimi de 15 şi 80 de metri au fost executate pe platforma deţinută de compania Chevron la Pungeşti, pentru monitorizarea calităţii apei atât înaintea începerii lucrărilor de explorare a gazelor de şist, cât şi pe timpul şi la finalizarea acestora. Calitatea apei din subteranul platformei unde Chevron va executa lucrări de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea - Pungeşti va fi monitorizată periodic de către compania care execută lucrările de foraj.

Cele patru foraje de monitorizare a calităţii apei de pe platforma de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti (Vaslui) au fost blindate şi sigilate de Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad pentru a se elimina suspiciunile de utilizare a apei din subteran de către Chevron.

Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Prut - Bârlad, cele patru puţuri de monitorizare din interiorul careului sondei de explorare a gazelor de şist de la Siliştea - Pungeşti, săpate la o adâncime 15, respectiv 85 de metri, nu pot fi folosite de compania Chevron în vederea extracţiei apei din subteran, necesară în procesul tehnologic. În acest sens, ABA Prut - Bârlad a blindat şi sigilat toate forajele de monitorizare pentru a elimina suspiciunile de utilizare a apei din pânza freatică de către compania Chevron.

"Administraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad a verificat dacă se utilizează apa din subteran de către compania Chervron, aspect care nu se confirmă. În conformitate cu prevederile legale, care ne obligă să monitorizăm lunar sonda de explorare de la Siliştea, s-au prelevat probe de apă din cele patru foraje în lunile aprilie şi mai. Rezultatele analizelor chimice ne-au indicat faptul că apa are aceeaşi calitate ca înainte de începerea forajelor", a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al ABA Prut - Bârlad, Dan Buruiană.

Cinci controale

Conducerea Chevron România susține că, la o lună de la începerea explorării gazelor de şist la Siliştea - Pungeşti, s-au desfăşurat cinci controale ale autorităţilor locale sau naţionale la platforma de foraj, respectiv de la Protecţia Mediului, Administraţia Apelor şi Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Potrivit managerului de ţară al companiei Chevron România, Thomas Holst, citat de Mediafax, instituţiile care au fost în control au constatat că operaţiunile de foraj se desfăşoară în siguranţă, fără a pune în pericol mediul sau populaţia din zonă, şi nici pe salariaţii care-şi desfăşoară activitatea pe platforma de explorare.

Forajul de la Siliştea - Pungeşti se execută în baza contractului de concesionare încheiat între ANRM şi Regal Petroleum PLC, aprobat prin hotărârea de guvern HG 2.283/2004. Ulterior, prin Ordinul ANRM nr. 25/3 noiembrie 2011, s-a aprobat transferul integral din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin acordul de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul V-2 Bârlad către SC Chevron România Exploration and Production SRL.

După obţinerea certificatului de urbanism şi a acordului de mediu în cursul anului trecut, Chevron a primit de la Consiliul Judeţean Vaslui, în octombrie 2013, şi autorizaţia de construire pentru amenajarea platformei pe care este montată sonda de explorare a gazelor de şist. Lucrările au început efectiv pe 2 decembrie 2013, cu o întârziere de o lună şi jumătate din cauza protestelor localnicilor.

Societatea Chevron România mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în urmă cu două luni, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

Gazprom şi OMV au convenit, marţi, la Viena, crearea unei companii mixte care să construiască şi să opereze tronsonul austriac al gazoductului South Stream, în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a cerut Parlamentului să anuleze dreptul de utilizare a forţei în Ucraina.

Acordul a fost oficializat în cadrul unei ceremonii la Viena şi reprezintă decizia finală de investiţii, se arată într-un comunicat al Gazprom, citat de Bloomberg.

Rusia a promovat proiectul South Stream după mai mulţi ani de dispute cu Ucraina, prin care tranzitează jumătate din gazele livrate de Gazprom Europei.

Rusia a oprit în această lună livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza neînţelegerilor legate de datoriile acestei ţări. Disputele de acest tip au dus la întreruperea livrărilor de gaze către Europa, în 2006 şi 2009.

Timing is everything

Tronsonul austriac al South Stream, de 50 de kilometri, nu este foarte lung, dar acest fapt nu diminuează importanţa sa, întrucât este punctul terminus al gazoductului, a declarat directorul general al Gazprom, Alexey Miller, la Viena.

El a spus că acordul va consolida rolul Baumgarten, unde se va opri South Stream, ca centru nodal de livrare a gazelor în Europa Centrală şi de Est.

Acordul a fost semnat cu două zile înainte de summitul UE din Belgia, unde va fi discutată strategia de securitate energetică a blocului comunitar şi măsuri de evitare a întreruperii livrărilor de gaze, în iarna 2014-2015.

Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării modul în care Gazprom şi partenerii săi vor exploata South Stream, în timp ce Ucraina a susţinut că Rusia foloseşte gazele ca armă politică

Putin a solicitat Parlamentului să anuleze dreptul de folosire a forţei în Ucraina, înainte de a merge la Viena, pentru a ajuta la stabilizarea situaţiei în estul Ucrainei, a declarat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.

Susțin că se va respecta legislația UE

Şeful OMV, Gerhard Roiss, a declarat că acordul va spori securitatea aprovizionării cu gaze a Europei şi va respecta legislaţia UE, care susţine creşterea concurenţei.

"Europa are nevoie de gazele ruseşti şi va fi nevoie de o cantitate mai mare de gaze pe măsură ce rezervele proprii se epuizează", a spus Roiss la un briefing de presă.

South Stream, al cărui cost de construcţie ar putea fi de 16 miliarde de euro, va transporta anual până la 63 de miliarde de metri cubi de gaze în UE. Conducta va traversa Marea Neagră pe o distanţă de 900 de kilometri, spre Balcani, unde se bifurcă către nord şi sud, cu destinaţia Austria şi Italia.

Tronsonul austriac va deveni operaţional de la sfârşitul lui 2016, sub administrarea companiei mixte a OMV şi Gazprom, care vor avea participaţii egale. Miller a arătat că livrările comerciale vor începe în 2017, iar conducta va ajunge la capacitate în 12 luni. În 2011, Gazprom renunţase la planul de construcţie a conductei în Austria, preferând Italia, ţara de origine a companiei Eni.

Comisia Europeană a presat Bulgaria

Compania rusă a semnat însă un acord cu OMV referitor la tronsonul austriac în luna aprilie a acestui an. De atunci, Gazprom a analizat renunţarea la ruta italiană. Directorul departamentului de management al proiectului al Gazprom, Leonid Ciuganov, a declarat în luna mai că grupul va decide până în luna iulie dacă va construi ambele tronsoane.

Miller a mai spus că South Stream va fi construit indiferent de problemele cu care se confruntă în Europa.

"Proiectele majore întotdeauna se confruntă cu probleme şi pot spune că ne aflăm într-un dialog constructiv cu Comisia Europeană, a arătat Miller, referindu-se la discuţiile aproape zilnice cu comisarul pentru Energie Guenther Oettinger.

Comisia Europeană a cerut Gazprom ca proiectul South Stream să respecte regulile UE referitoare la separarea operaţiunilor de producţie de cele de distribuţie, solicitare respinsă de Rusia.

La începutul acestei luni, CE a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, din cauza problemelor legate de licitaţiile de atribuire a contractelor.

Preț mai avantajos pentru OMV, colaborare de pe vremea URSS

În decembrie 2013, OMV a ajuns la un acord preliminar cu Gazprom în vederea ajustării prețului gazelor rusești, care până atunci se indexau în funcție de evoluția prețului internațional al petrolului. Noua formulă va reflecta mai bine prețurile de pe piața spot a gazelori, ceea ce va avea un efect pozitiv asupra rezultatelor unitații de trading cu gaze a OMV, Econgas, unitate aflată la acel moment pe pierdere.

Cele două companii negociau, în ianuarie, asupra unei soluții permanente, care să pună în practică acordul interimar convenit în decembrie. "Nu cred că relațiile noastre contractuale bilaterale sunt umbrite de discuțiile dintre Gazprom și UE", spunea Floren.

OMV se bazează pe livrări de gaze din Rusia din 1968, când Austria a negociat acorduri de import cu Uniunea Sovietică. Actualele acorduri, valabile până în 2027, prevăd livrări de gaze din Siberia către facilitățile de depozitare ale OMV din Baumgarten, Austria. Gazprom are în plan livrarea de gaze către Baumgarten prin gazoductul South Stream.

"Nici o companie nu are o relație de mai lungă durată cu Gazprom decât OMV. Deal-ul cu Rusia este bun atunci când nu este suficientă lichiditate pe piețele spot, însă indexarea prețurilor la gaze la cotațiile mondiale ale țițeiului face contractele pe termen lung neeconomice", adăuga CFO-ul OMV.

Monopolul energetic controlat de Ucraina, Naftogaz, a anunțat că a deschis o acțiune împotriva omologului său rus Gazprom la Curtea de Arbitraj de la Stockholm, cerând restituirea de către ruși a unei sume de 6 miliarde de dolari, despre care partea ucraineană susține că ar reprezenta bani încasați în plus în mod necuvenit de către Gazprom pentru gazele livrate Ucrainei din 2010 încoace.

Potrivit ITAR TASS și Reuters, cei de la Naftogaz au declarat că, în plus, vor cere Curții revizuirea contractelor semnate între Naftogaz și Gazprom și stabilirea unui "preț corect, de piață", pentru livrările de gaze ale Gazprom către Ucraina.

Anunțul vine la scurt timp după ce gigantul rus Gazprom anunțase că a intentat la rândul său un proces împotriva Ucrainei la Curtea de arbitraj de la Stockholm în vederea recuperării arieratelor de 4,5 miliarde de dolari înregistrate de Kiev pentru gazul furnizat în ultima jumătate de an.

Potrivit Reuters și ITV, anunțul a fost făcut simultan cu întreruperea furnizării de gaze către Ucraina în urma eșecului înregistrat în negocierile arbitrate de către Comisia Europeană.

“Această decizie a fost luată în urma repetatelor eșecuri înregistrate de Naftogaz în ceea ce privește plata arieratelor. Datoriile totale ale Naftogaz către Gazprom se ridică la 4,458 miliarde de dolari, dintre care 1,451 miliarde pentru gazul furnizat în noiembrie și decembrie 2013 și 3,007 miliarde pentru gazul furnizat în aprilie și mai 2014", se precizează într-o declarație postată pe site-ul gigantului rus.

Ministrul rus al energiei, Aleksander Novak, și CEO-ul Gazprom Alexei Miller urmează a oferi alte detalii într-o conferință de presă comună anunțată pentru această după-amiază.

Autoritățile de la Berlin ar putea ridica anul viitor interdicția asupra explorării și exploatării zăcămintelor de gaze de șist prin metoda fracturării hidraulice, în vigoare de doi ani, cedând lobby-ului marilor întreprinderi industriale, dar și presiunilor politice potrivit cărora Germania ar trebui să-și reducă dependența de importurile de gaze naturale din Rusia și să-și întărească competitivitatea exporturilor în comparație cu companiile concurente din Statele Unite.

Guvernul cancelarului Angela Merkel va lua în discuție vara aceasta un proiect legislativ potrivit căruia se va permite solicitarea de autorizații de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Acordarea acestor autorizații va depinde de efectuarea în prealabil a unor studii de impact asupra mediului, scrie Financial Times. Se estimează că Germania deține 2,3 mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist.

Ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice a fost un subiectul unor intense dezbateri și polemici în sânul coaliției de guvernare din Germania. Unii politicieni au pus accentul pe necesitatea reducerii dependenței energetice de Rusia, în timp ce alții au scos în evidență riscurile presupuse de substanțele chimice folosite în fracturarea hidraulică într-o țară intens populată precum Germania.

Cei mai entuziaști susținători ai ridicării interdicției au fost reprezentanții marilor întreprinderi industriale germane. Potrivit acestora, boom-ul gazelor de șist din SUA a dus la ieftinirea exporturilor americane, în detrimentul celor germane, care se confruntă cu costuri mari ale energiei electrice, parte ca urmare a importurilor de gaze rusești, dar și din cauza subvențiilor masive impuse de stat pentru sprijinirea producției de energie din surse regenerabile.

Guvernul scrie Parlamentului

Detalii privind planul de ridicare a interdicției au apărut într-o scrisoare adresată de ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, șefului Comisiei pentru Buget din Bundestag. În scrisoarea respectivă, Gabriel scria că autorizațiile pentru foraj prin fracturare hidraulică vor trebui aprobate și de autoritățile regionale responsabile cu calitatea apei și că guvernul ia în considerare și alte exigențe, teste și verificări pentru acordarea respectivelor autorizații.

Fracturarea hidraulică, ce presupune pomparea la mare adâncime și cu mare viteză a unui amestec de chimicale, apă și nisip, pentru dizlocarea rezervelor de gaze naturale prinse în roci, va fi interzisă în acele regiuni în care calitatea apei face obiectul unei protecții oficiale speciale, se mai afirmă în scrisoarea citată.

Există studii potrivit cărora substanțele chimice folosite la fracturarea hidraulică în SUA prezintă riscuri potențiale pentru sănătatea oamenilor, dar și pentru mediul înconjurător. În Germania, printre cei care se opun exploatării gazelor de șist se numără puternica industrie a berii, care se teme că fracturarea hidraulică ar putea contamina apa utilizată la fabricarea berii.

Coaliția de guvernare a convenit ca autorizațiile pentru fracturare hidraulică să nu fie acordate decât dacă se dovedește "dincolo de orice îndoială" că nu există nici un risc pentru calitatea apei și cu condiția interzicerii utilizării de substanțe chimice dăunătoare.

Standarde de mediu draconice

Pe de altă parte, potrivit Reuters, ministrul german al Mediului, Barbara Hendricks, al cărei minister este responsabil, alături de cel al Economiei, de reglementarea sectorului extractiv, a indicat că standardele de mediu care vor fi elaborate de guvernul de la Berlin vor fi atât de aspre și exigente încât vor împiedica dezvoltarea pe scară largă a proiectelor de explorare și exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

Astfel, aceste standarde vor permite, practic, doar explorarea și exploatarea resurselor neconvenționale de gaze naturale din roci impermeabile și nisipuri neporoase (așa-numitul tight gas).

"Cred că fracturarea hidraulică nu este doar dăunătoare pentru mediu și sănătatea populației, ci și supraapreciată ca soluție tehnologică pentru industria energetică. Prioritățile noastre absolute sunt calitatea apei și sănătatea publică", a declarat ministrul.

Rezervele estimate de gaze de șist ale Germaniei sunt semnificativ mai mici decât cele ale Poloniei și Franței, care dețin cele mai mari zăcăminte recuperabile din Europa. Cu toate acestea, gazele de șist ale Germaniei, care sunt concentrate în statele din nordul țării, au totuși potențialul de a satisface pe termen lung o bună parte din consumul național.

Context politic favorabil gazelor de șist

Un purtător de cuvânt al BDI, cea mai mare organizație de lobby a industriei germane, a refuzat să comenteze asupra planurilor guvernamentale privind ridicarea interdicției asupra fracturării hidraulice, dar a arătat că cea mai importantă lecție a actualelor tensiuni politice cu Rusia este aceea că Germania trebuie să-și asigure singură materiile prime de care are nevoie.

Rusia este cel mai mare furnizor de produse energetice al Germaniei, asigurând circa o treime din necesarul de petrol și gaze al acesteia. "Prin fracturare hidraulică, Germania ar putea ajunge să-și satisfacă peste 35% din cererea de gaze naturale din surse interne", a spus purtătorul de cuvânt.

În martie, premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că îi va cere cancelarului Germaniei, Angela Merkel, să ia măsuri pentru a reduce dependența Germaniei și a Europei de importurile de gaze din Rusia, pentru a preveni „eventualii pași agresivi ai Rusiei în viitor”.

„Energia este din ce în ce mai scumpă în Europa, din cauza ambițiilor nemăsurate ale politicii de mediu, ceea ce ar putea însemna de asemenea o mai mare dependență față de sursele de energie din Rusia. Prin urmare, voi vorbi (cu Merkel) în primul rând despre cum poate Germania să-și corecteze unele acțiuni economice astfel încât dependența față de gazele rusești să nu paralizeze Europa când va avea nevoie să ia o poziție fermă”, a declarat Tusk.

La rândul său, comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a îndemnat guvernele statelor europene să permită "proiecte demonstrative" de explorare și exploatare a gazelor de șist fracturare hidraulică, în scopul diversificării surselor de aprovizionare cu energie ale continentului.

După ce liderii Uniunii Europene au adoptat măsuri menite să reducă prețurile la energie electrică pe continent, Comisia Europeană a pus pe masă un nou plan, pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia. Iar experții CE au fost obligați să recunoască că reducerea acestei dependențe ar duce la noi scumpiri.

La summitul special dedicat chestiunilor energetice din 22 mai, liderii UE au adoptat măsuri pentru a scădea prețurile energiei și pentru a îmbunătăți astfel competitivitatea industrială a Uniunii Europene, scrie Euroactiv. Joi, însă, 29 mai, Comisia Europeană a prezentat un plan privind reducerea nivelului ridicat de dependență al multor state membre de importurile de gaze din Rusia. Planul va constitui o bază de discuții pentru summitul UE din 26-27 iunie.

Atunci când a prezentat documentul, comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a spus că Uniunea Europeană dorește un parteneriat puternic și stabil cu furnizori importanți precum Rusia, precizând însă că trebuie să evite „să cadă victimă șantajului politic și comercial”.

UE și statele sale membre au mult de făcut în această privință, a spus Oettinger. El a susținut că Uniunea are nevoie să își întărească solidaritatea cu membrii săi mai vulnerabili. Statisticile arată că Letonia, Lituania, Estonia și Finlanda sunt 100% dependente de importurile de gaze rusești.

Nimic nou pe frontul european

El a mai spus că UE trebuie să-și pună la punct piața internă a energiei, să-și îmbunătățească infrastructura energetică, să devină mai eficientă din punct de vedere al consumului și al exploatării propriilor resurse de energie. Mai mult, UE are nevoie să accelereze diversificarea furnizorilor de energie externi, mai ales în ceea ce privește gazele naturale, a adăugat el.

Comisia a făcut public un document de 14 pagini, intitulat „Studiu detaliat al securității energetice europene”, care, de fapt, este o colecție de date deja cunoscute ce ilustrează vulnerabilitatea Uniunii Europene în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Documentul arată vulnerabilitățile nu numai din perspectiva dependenței față de livrările de gaze rusești, dar și în sectorul nuclear și în cel al procesării țițeiului.

Însă lucrarea oferă puține direcții privind modul în care să fie depășite aceste deficiențe. Rugat să comenteze ce impact vor avea măsurile propuse – precum construirea de interconectori între conductele naționale de gaze, mărirea capacităților de stocare și găsirea de surse de aprovizionare alternative – asupra prețurilor la energie, Comisia Europeană a recunoscut că singura posibilitate este scumpirea energiei.

Teste de stres

Principala noutate pare să fie asigurea continuității furnizării de gaze în această iarnă, în contextul crizei politice Rusia-Ucraina. Documentul Comisiei propune „teste de stres”, care să fie conduse la nivel regional sau al UE, prin simularea întreruperilor în alimentarea cu gaze.

Scopul este să se verifice în ce măsură sistemul energetic european poate să facă față riscurilor de securitate în caz de probleme în alimentare și, pe această bază, să se elaboreze planuri de urgență și să se creeze mecanisme de back-up. Printre aceste mecanisme s-ar putea număra creșterea stocurilor de gaze, scăderea cererii de gaze prin schimbarea combustibilului (în special pentru încălzire), dezvoltarea infrastructurii pentru situații de urgență (precum, de exemplu, finalizarea upgrade-urilor necesare pentru inversarea fluxurilor de gaze prin conducte) și împărțirea în comun a stocurilor existente, pentru securitatea energetică.

Criza din Ucraina a crescut îngrijorările UE privind asigurarea de fluxuri neîntrerupte ale aprovizionării cu gaze, precum și de prețuri stabile ale energiei. La summitul din martie 2014, Comisia s-a angajat să conducă un studiu detaliat asupra securității energetice europene și să prezinte un plan comprehensiv privind modul în care să fie redusă dependența energetică a UE. Concluziile și propunerile vor fi discutate în Consiliul European din 26-27 iunie.

Pe de o parte, cererea globală de energie este în creștere și se așteaptă să se mărească cu 27% până în 2030. Pe de altă parte, producția internă de energie a UE a scăzut cu aproape o cincime între 1995 și 2012. Astăzi, mai mult de 50% din nevoile de energie ale UE sunt acoperite de furnizori externi. În 2012, aproape 90 de procente din cantitatea de petrol, 66% din cea de gaze și 42% din cea de combustibili solizi consumate în UE au fost importate, ceea reprezintă o factură de mai mult de 1 miliard de euro pe zi.

Potrivit documentului, citat de Bloomberg, gazele rusești reprezintă 27% din consumul UE de combustibil de anul trecut. Aproximativ jumătate din cantitatea de gaze livrate din Rusia către Europa trece prin Ucraina, ceea ce face ca stocurile Uniunii să fie vulnerabile în fața disputelor dintre fostele aliate din sânul Uniunii Sovietice.

Rusia este singurul furnizor extern pentru șase state UE, dintre care trei se bazează pe gaze pentru acoperirea a mai mult de un sfert din nevoile de energie totale. A trimis 80% din exporturile sale către Europa în 2013, cu cele mai mari volume vândute Germaniei și Italiei, arată raportul.

Lobby-ul de business versus cel ecologist

Situația din Ucraina este o alarmă de trezire pentru elaborarea unei strategii de securitate energetică puternică la nivel european, a spus Arkus Beyer, director general al BusinessEurope, o companie de lobby care reprezintă angajatori din 35 de state.

„Industria subliniază nevoia de concentrare pe implementarea eficientă a strategiei din punct de vedere al costurilor, pentru că prețurile energiei în UE deja au un impact puternic asupra competitivității noastre”, a spus el.

Rusia a amenințat că va tăia livrările de gaze în iunie, dacă Ucraina nu începe să le plătească în avans, după ce a acumulat facturi restante de 3,5 miliarde de dolari. Gazprom a mărit în aprilie prețul pentru Ucraina cu 81%, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Ucraina a spus că prețul mai mare nu are nicio justificare economică și că va plăti datoria după ce Rusia readuce prețul la nivelul din primul trimestru.

Securitatea energetică urcă pe agenda UE, a spus Oettinger. Criza din Ucraina vine în contextul în care Uniunea pregătește o decizie privind politicile pentru energie și schimbări climatice pentru deceniul care începe în 2020. Stimularea energiei regenerabile și a energiei nucleare, precum și „producția sustenabilă a combustibilor fosili competitivi”, ar putea ajuta la reducerea importurilor, a spus Comisia.

Grupul de lobby pentru mediu Greenpeace a criticat ghidul UE, spunând că are potențialul de a prelungi dependența Europei de importurile de combustibili fosili.

„Europa ar trebui să exploateze enormul potențial de economisire a energiei și de dezvoltare a a regenerabilelor de pe teritoriul său prin stabilirea unor ținte ambițioase pentru 2030”, a spus Franziska Achterberg, director al Greenpeace responsabil cu politicile UE. „Orice altceva ar fi dezastruos, nu doar economic, ci și din punctul de vedere al mediului. Ar fi iresponsabil politic”, a conchis el.

Negocieri comerciale comune ale UE cu rușii?

Pentru a crește securitatea energetică a Europei, statele membre ar trebui să dezvolte infrastructura pentru gaze, să coordoneze mai bine „deciziile importante privind politicile energetice” și să se asigure că sunt total conforme legilor UE contractele lor cu furnizorii externi, conform raportului Comisiei.

Organismul de reglementare al UE a spus de asemenea că va examina dacă Uniunea ar putea implementa proceduri pentru a crește transparența pieței.

„În plus, mecanismele voluntare de agregare a cererii, care ar putea crește puterea de negociere a cumpărătorilor europeni, ar putea fi evaluate”, a precizat CE. „Aceste operațiuni ar trebui să fie gândite cu atenție și să fie executate pentru a asigura compatibilitatea cu legislația UE și legea comercială”, se arată în document.

Ideea ca Europa să-și mărească atuurile de negociere în fața furnizorilor externi a fost lansată de premierul polonez Donald Tusk, care a propus luna trecută o uniune energetică, ce ar urma să includă mai mulți cumpărători colectivi de gaze. Comisia va analiza planul lui Tusk și va da un răspuns asupra lui înainte de summitul din iunie, a spus Oettinger.

Când Rusia a anexat Crimeea în martie, ea a obținut nu numai uscatul crimean, ci și o zonă maritimă triplă ca suprafață care conține zăcăminte potențiale offshore de hidrocarburi cu o valoare de mii de miliarde de dolari.

Rusia a proclamat anexarea drept o acțiune legitimă, având grijă să nu atragă atenția asupra goanei după petrol și gaze care a înfierbântat recent regiunea Mării Negre. Dar această mișcare a extins de asemenea frontiera maritimă a Rusiei, asigurându-i astfel, pe nesimțite, dominația asupra unor vaste rezerve de petrol și gaze și dând în același timp o lovitură cruntă speranțelor Ucrainei pentru independența energetică, scrie The New York Times.

Rusia a făcut asta în baza unui acord internațional care dă statelor suveranitatea asupra unor suprafețe de până la aproximativ 370 de kilometri distanță în larg de coastele lor maritime, respectiv de platoul continental. Rușii au încercat, fără succes, să obțină accesul la resursele energetice de pe același teritoriu, prin semnarea unui pact cu Ucraina, acum mai puțin de doi ani.

„Este o chestiune de mare importanță”, spune Carol R. Saivetz, un expert în Eurasia în cadrul Programului de Studii de Securitate de la Massachusetts Institute of Technology (MIT). „Asta privează Ucraina de posibilitatea de a dezvolta aceste resurse și le oferă Rusiei. Ucraina devine astfel și mai vulnerabilă la presiunile Rusiei”, explică el.

Gilles Lericolais, directorul pentru afaceri europene și internaționale la grupul național oceanografic al Franței, a numit anexarea Crimeei de către Rusia o „acțiune extrem de evidentă” de acaparare a resurselor offshore.

Rușii nici usturoi n-au mâncat

La Moscova, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin a declarat că nu există „nicio legătură” între anexarea peninsulei Crimea și resursele energetice, adăugând faptul că Rusiei nici măcar nu îi pasă de acele zăcăminte de petrol și gaze. „Comparativ cu tot potențialul pe care îl are Rusia, ceea ce se află în zona respectivă nu prezintă nici un interes pentru noi”, a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Exxon Mobil, Royal Dutch Shell și alte companii petroliere majore au explorat deja Marea Neagră și unii analiști din domeniul petrolier spun că potențialul său poate rivaliza cu cel al Mării Nordului. Această goană după hidrocarburi, care a început în 1970, a dus la creșterea putrernică a economiilor Marii Britanii, Norvegiei și altor țări europene.

William B. F. Ryan, geolog marin la Lamont-Doherty Earth Observatory din cadrul Columbia University, consideră că anexarea Crimeii de către Rusia dă acces Kremlinului la „ceea ce este mai mai bun” din rezervele de petrol ale Mării Negre.

Analiștii din domeniul petrolier spun că înăsprirea sancțiunilor economice ar putea încetini explorarea și exploatarea de către Rusia a noilor perimetre de hidrocarburi din Marea Neagră și Marea Azov, prin reducerea accesului la finanțare și tehnologie din Vest. Tot ei menționează, însă, că Rusia a preluat deja subsidiara din Crimeea a companiei naționale de gaze a Ucrainei, căpătând astfel instantaneu putere de exploatare în Marea Neagră.

„Rusia este într-o dispoziție de a se comporta agresiv”, spune Vladimir Socor, colaborator al Fundației Jamestown, un grup de cercetare din Washington care urmărește afacerile eurasiene. „A preluat deja două instalații de foraj”, a explicat el.

Potențial imens în Marea Neagră

Goana globală după combustibili fosili a trecut din ce în ce mai mult offshore, în locuri precum Oceanul Atlantic lângă Brazilia, Golful Mexicului și Marea Chinei de Sud. Sute de instalații petroliere sunt răspândite în Marea Caspică, la câteva sute de mile est de Marea Neagră.

Statele împart regiunile maritime cu zăcăminte potențiale de hidrocarburi potrivit normelor stabilite în 1982, prin Tratatul Legii Mărilor. Acordul permite statelor cu ieșire la mare să revendice așa-numitele „zone economice exclusive”, care se pot întinde până la aproximativ 370 de kilometri depărtare de litoralul lor. În interiorul acestor zone, țările pot explora, exploata, conserva și gestiona resursele naturale din adâncime, vii sau fără viață.

Țările cu ieșire la Marea Neagră au considerat mult timp fundul său drept o posibilă sursă de energie, în principal din cauza succeselor petroliere modeste în apele mai puțin adânci.

Potențialul uriaș al zonei a ieșit la lumină doar acum doi ani, atunci când un vas enorm care fora în adâncul Mării Negre, aparținând României, a decoperit un vast câmp gazeifer în ape cu o adâncime mai mare de 800 de metri.

Rusia s-a mișcat repede.

Costuri de explorare de 12 miliarde de dolari

În aprilie 2012, Vladimir Putin, pe atunci premierul Rusiei, a condus demersurile pentru a semna un acord cu Eni, gigantul energetic al Italiei, pentru a explora zona economică a Rusiei din nord-estul Mării Negre. Profesorul Ryan de la Columbia a estimat că mărimea acestei zone, înainte de anexarea Crimeei, era de aproximativ 67.340 de kilometri pătrați, aproape cât întreg teritoriul Lituaniei.

„Vreau să vă asigur că guvernul rus va face totul pentru a susține astfel de proiecte”, a spus Putin în momentul semnării, potrivit agenției de presă a Rusiei, Interfax.

O lună mai târziu, specialiștii europeni în explorarea petrolului au elaborat o lungă prezentare, în titlul căreia întrebau: „Este Marea Neagră noua Mare a Nordului?”. Lucrarea cita studii geologice care estimau că apele Ucrainei au „un potențial de explorare enorm”, dar vedeau zona rusă mai puțin atractivă din acest punct de vedere.

În august 2012, Ucraina a făcut public un acord cu un grup condus de Exxon pentru a extrage petrol și gaze din adâncul apelor ucrainene ale Mării Negre. Consorțiul condus de Exxon a prezentat o ofertă mai bună decât cea a companiei ruse Lukoil. Biroul național de geologie al Ucrainei a spus că dezvoltarea acestui perimetru ar costa până la 12 miliarde de dolari.

„Marea Neagră se încinge”, titra în 2013 GEO ExPro, o revistă a industriei, tipărită în Marea Britanie. „Niveluri ridicate de activitate au devenit evidente peste tot în regiunea Mării Negre”, se relata în articol, „mai ales în apele de adâncime”.

România joacă un rol-cheie

Când Rusia a anexat Peninsula Crimea, separată de Ucraina în 18 martie, a emis un tratat de anexare între nou proclamata Republică a Crimeei și Federația Rusă. Îngropată în document – în Articolul 4, Secțiunea 3 – o singură frază seacă preciza că legea internațională va guverna trasarea frontierelor în marile adiacente, Marea Neagră și Marea Azov.

Profesorul Ryan estimează că nou revendicata zonă maritimă din jurul Crimeei a adăugat aproximativ 93.240 de kilometri pătrați la ceea ce deținea Rusia în Marea Neagră. Suprafața adăugată este de mai mult de trei ori mai mare decât uscatul Crimeei, respectiv aproape cât statul american Maine.

La acel moment, puțini observatori au comentat anexarea Crimeei de către Rusia în acești termeni. O excepție a fost România, a cărei zonă din Marea Neagră fusese vecină celei a Ucrainei înainte ca Rusia să intervină.

„România și Rusia vor fi vecine”, scria România Liberă, cotidian național din București, în 24 martie. Titlul articolului spunea că noua frontieră marină ar putea deveni „o potențială sursă de conflict”.

Multe state au criticat anexarea Crimeei de către Rusia și astfel, implicit, legalitatea revendicărilor din Marea Neagră și Marea Azov. Dar cotidianul românesc a citat analiști care considerau că celelalte țări din regiunea Mării Neagre – Georgia, Turcia, Bulgaria și România – ar recunoaște tacit anexarea „pentru a evita un conflict deschis”.

Un nou traseu pentru South Stream?

În prima fază, consideră analiștii, acțiunea Rusiei ar putea modifica traseul pe care conducta South Stream ar urma să fie construită, ceea ce înseamnă o economie de bani pentru Rusia, precum și eliminarea unor provocări legate de timp și construcție. Conducta planificată, menită să treacă prin cele mai adânci părți ale Mării Negre, ar urma să pompeze gaze rusești către Europa.

Inițial, pentru a evita zona maritimă a Ucrainei, Rusia a desenat traseul costisitoarei conducte pe un drum ocolit, prin sudul apelor Turciei. Acum însă, South Stream poate aborda o cale mult mai directă, prin nou obținutul teritoriu din Marea Neagră, dacă proiectul avansează. Criza din Ucraiana a aruncat însă îndoieli asupra viitorului acestui proiect.

În ceea ce privește extracția de petrol în nou revendicatele zone maritime, companiile spun că vechile lor acorduri cu Ucraina sunt în suspensie, iar analiștii consideră că este puțin probabil să fie semnate noi contracte în curând, având în vedere tensiunile în derulare în regiune și eforturile Statelor Unite de a crește presiunea asupra Rusiei.

„Sunt chestiuni extrem de importante la mijloc”, consideră profesorul Saivetz de la MIT. „Nu-i pot vedea sărind să încheie noi acorduri chiar acum”, a conchis el.

Statele Unite își folosesc toate armele pe care le au la dispoziție pentru a bloca demersurile Rusiei în zonele maritime. Luna trecută, SUA au impus sancțiuni comerciale companiei Chernomorneftegaz, subsidiara din Crimea ruptă din compania națională de gaze a Ucrainei.

Eric L. Hirshhorn, ministrul adjunct american al comerțului, a spus că sancțiunile asupra companiilor din Crimeea ar transmite „un mesaj puternic” de condamnare a acțiunilor Rusiei de „incursiune în Ucraina și expropriere a bunurilor ucrainene”.

 Joe Biden, vicepreședintele Statelor Unite, a anunțat, miercuri, stabilirea unui parteneriat strategic între SUA și Cipru și și-a exprimat speranța că un acord de reunificare, dificil de obținut și pentru care se fac eforturi de mult timp, ar putea transforma insula est-mediteraneană într-o sursă de stabilitate într-o regiune tumultuoasă.

„Această insulă poate și trebuie să fie piatra de temelie pentru stabilitatea Europei și a întregii zone din estul Mediteranei”, le-a spus Biden reporterilor la coborârea din avion, potrivit publicației US News.

În contextul în care negocierile din ultmele patru decenii au eșuat în stabilirea unei federații acceptabile pentru ambele comunități etnice, greacă și turcă, Biden a declarat: „Am venit aici astăzi pentru că eu cred că, de data asta, poate fi diferit. Dacă va fi, asta depinde de oamenii de pe această insulă”. El a infirmat speculațiile conform cărora el ar urma „să impună sau să prezinte” un acord de pace în timpul vizitei.

Biden a menționat de asemenea rolul pe care Ciprul poate să îl joace în asigurarea securității energetice regionale, ca urmare a descoperirii unor zăcăminte de gaze naturale aproape de coasta sudică a insulei, aproape de un perimentru gazeifer mai mare, deținut de Israel.

Ecuație complexă, în care intră Turcia și Israel

Un acord de pace în Cipru ar avea repercursiuni regionale, din moment ce ar putea repara relațiile încordate dintre aliații–cheie din zonă ai SUA, Turcia și Israel. Cele două țări se află în relații tensionate după ce comandouri israeliene au atacat o navă turcă care încerca să spargă blocada israeliană a Fâșiei Gaza, în mai 2010.

Un Cipru reunificat ar reprezenta și o rută de transport pentru gazele offshore din Mediterana, deținute de Cipru și Israel, care ar putea fi aduse în Europa printr-o conductă care să tranziteze Turcia, ajutând astfel la reducerea dependenței energetice a continentului față de Rusia, care a amenințat că va tăia furnizarea, în contextul crizei ucrainiene.

Biden se întâlnește cu președintele cipriot Nicos Anastasiades pentru a discuta chestiuni precum energia și securitatea regională. Vicepreședintele american se va întâlni de asemenea cu Dervish Eroglu, liderul autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord, potrivit Bloomberg.

În Cipru, care a descoperit zăcăminte importante de gaze naturale offshore, liderii politici încearcă să impulsioneze negocierile de reunificare a insulei, la 40 de ani de la invazia Turciei în partea de nord a acesteia. Pentru guvernul SUA, vizita lui Biden este o ocazie pentru a stabili posibile trasee de aprovizionare pentru consumatorii europeni de gaze.

Mai sunt destule de rezolvat

„Criza din Ucraina și zăcămintele de gaze constituie o oportunitate de progres spre o soluționare a disputei teritoriale”, a spus Takis Hajidemetriou, un fost membru al legislativului cipriot care a luat parte la discuții pe tema reunificării.

Vizita de trei zile în Cipru a lui Biden – singurul stat membru al Uniunii Europene cu trupe ONU de menținere a păcii care păzesc o zonă tampon pe teritoriul său – este prima făcută de un vicepreședinte, de la cea a lui Lyndon Johnson, în 1962. El ajunge aici din România, unde s-a întâlnit cu președintele Traian Băsescu și cu premierul Victor Ponta.

După decenii de stagnare, o nouă rundă de discuții pe tema reunificării a intrat într-o „fază substanțială”, potrivit ONU. Negocierile au dus la conturarea unui nou stat federal, cu o structură de luare a deciziilor similară cu cea a Belgiei, unde regiunile vorbitoare de flamandă și franceză au puteri extinse, iar autoritatea federală se concentrează pe buget, apărare și politică externă.

Negociatorii au căzut de asemenea de acord asupra organizării forțelor de poliție, instanțelor și legislativului, a spus Kudret Ozersay, liderul negociator al comunității turce din Cipru. El a spus că, din punct de vedere tehnic, disputa ar putea fi soluționată în câteva luni.

Omologul grec al lui Ozersay, Andreas Mavrogiannis, a afirmat că negociatorii încă trebuie să rezolve diferende privind drepturile de proprietate ale celor strămutați din cauza separării și rolul forțelor armate grecești și turce pe insulă, precum și modul în care să fie implementate drepturile UE privind libertatea de mișcare.

„Un efort serios este în desfășurare, dar nu avem rezultate concrete în niciuna dintre chestiuniile esențiale”, a completat el.

Resurse enorme de gaze

Ridicând miza, compania Noble Energy a anunțat anul trecut că a descoperit nu mai puțin de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale blocate sub fundul mării aproape de coasta cipriotă. Eni Spa, Korea Gas Corp. și Total SA sunt așteptate să înceapă explorările în această vară, iar guvernul se așteaptă să aibă rezultate anul viitor, a spus ministrul Energiei, George Lakkotrypis.

„Considerațiile privind zăcămintele de gaze naturale au pus discuțiile privind reunificarea Ciprului înapoi pe agenda internațională”, a explicat Niyazi Kizilyurek, profesor la Universitatea din Cipru.

Guvernul Ciprului a făcut presiuni asupra UE să investească în insula est mediteraneană, pentru a o transforma într-un hub pentru transportul gazelor spre Europa din țările apropiate, inclusiv Israel, Egipt și Liban, precum și din propriile-i zăcăminte.

Rezervele de gaze deschid „o fereastră de oportunitate” pentru rezolvarea disputei teritoriale, a spus Movrogiannis. „Ciprul este localizat ideal în centrul rutelor pentru furnizarea energiei în regiune și poate deveni un contribuitor la cooperarea și stabilitatea regionale”, a conchis el.

Movrogiannis prevede că o rezolvare de succes a disputei teritoriale ar putea creea un boom al investițiilor și construcțiilor, accelerând revenirea Ciprului dintr-o criză financiară care a forțat insula să ceară o asistență financiară de 10 miliarde de euro din partea Fondului Monetar Internațional și a zonei euro.

Ozersay afirmă că îngrijorarea sa este că urgența crizei din Ucraina ar putea convinge comunitatea internațională să accepte „stabilitatea status quo-ului” mai degrabă decât să forțeze un acord complet de pace și reunificare. Totuși, el s-a întâlnit cu ambasadorul american în Cipru, John Koenig, de opt ori într-o săptămână înainte de vizita lui Biden.

„Nimeni nu poate să nege rolul și interesul în creștere al SUA pe această temă”, a conchis el.

 Construirea unor noi capacități de producție de energie electrică pentru Crimeea va costa aproximativ 100 de miliarde de ruble (2,85 de miliarde de dolari), potrivit ministrului rus al Energiei, Alexander Novak.

Planul-cadru pentru alimentarea cu electricitate și gaze a Crimeei ar trebui să fie gata până la 1 mai 2014, a precizat ministrul.

La sfârșitul lunii martie, Novak a spus că Energosetproekt, împreună cu Gazprom, lucrau la elaborarea unor planuri pentru furnizarea de electricitate pentru Crimeea.

„Este de o importanță vitală să fie asigurate stocuri de electricitate independente și pe care te poți baza pentru întreaga Crimee și să fie furnizat combustibilul pentru producția de energie electrică. O opțiune pentru Crimeea este să fie inclusă în sistemul energetic integrat al Rusiei, prin strâmtoarea Kerci, sau să fie construite capacități de generare proprii”, a spus ministrul, adăugând că vor fi luate în considerare și alte opțiuni, relatează ITAR-TASS.

E nevoie de investiții private

„Este clar că proiectul are nevoie de atragere de investiții, cel mai probabil ar trebui să fie fonduri nebugetare. Înainte de a lua o decizie asupra planului de construcție, atunci vom începe să analizăm variante pentru a atrage investiții private”, a detaliat el.

Ministrul a spus că gazele naturale pentru producerea electricității ar putea veni din conducta South Stream, care ar urma să treacă pe sub Marea Neagră. „Ar fi vorba, cel mai probabil, de centrale electrice care ar produce pe baza gazelor care sunt extrase aici în Crimeea și a celor care ar putea fi transportate ărin South Stream”, a adăugat el.

Compania producătoare de gaze a Crimeei, Chernomorneftegaz, produce aproximativ un miliard de metri cubi de gaze anual. Compania intenționează să extragă peste 2 miliarde de metri cubi de gaze în 2014, ceea ce reprezintă cu 15% mai mult decât are nevoie peninsula. În viitor, ea ar putea crește producția la 3 miliarde de metri cubi.

În 2013, Crimeea a consumat 1,65 de miliarde de metri cubi de gaze, încadrându-se în volumul de producție al Chernomorneftegaz.

Mizează și pe regenerabile

Crimeea va continua să își dezvolte producția de electricitate prin folosirea resurselor alternative de energie în viitor, a spus ministrul Alexander Novak.

„Acest tip de producție este bine dezvoltat în Crimeea. Capacitatea totală a facilităților operaționale de producție a electricității care folosesc energia eoliană și pe cea solară este de 289 MW. Vom continua să dezvoltăm astfel de resurse de energie în viitor. Luăm de asemenea în considerare planuri de producere de echipamente pentru resursele alternative de energie pe teritoriul republicii”, a zis Novak.

Conform datelor recente, ar fi nevoie de investiții de 516 miliarde de ruble (14,4 miliarde de dolari) pentru a majora ponderea energiei regenerabile în mixul energetic al peninsulei de la 0.9% la 2,5%, până în 2020.

Dependenți de Ucraina

Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, recent, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Lituania, 100% dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia, ia în calcul reluarea licitațiilor pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, precum și instituirea unei perioade de grație de 3-4 ani, în care producția de hidrocarburi neconvenționale să fie scutită de taxe. Asta după ce, în octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația de mediu, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Comitetul Strategic pentru resurse naturale al guvernului lituanian a decis ca, în primii trei-patru ani de la demararea activităților de exploatare, veniturile obținute din producția de gaze de șist să fie scutite de taxe, a declarat ministrul Mediului de la Vilnius, Valentinas Mazouronis. De asemenea, în mai sau iunie, guvernul va anunța o nouă licitație pentru acordarea de licențe de explorare și exploatare a gazelor de șist, pentru perimetre situate în vestul țării.

Ministerul lituanian al Mediului a primit sarcina de a elabora un mecanism de taxare prin care producția de gaze de șist să fie scutită de taxe în primii trei-patru ani de la demararea exploatării, urmând ca, ulterior, cota de impozitare să fie de 15%, a spus Mazouronis.

"Comitetul Strategic a cerut ministerului să creeze un mediu legislativ atractiv pentru investitorii străini. Urmând exemplul Poloniei, Lituania va oferi o scutire de taxe pentru producția de gaze de șist", a declarat ministrul.

Legislație modificată în colaborare cu americanii

Comitetul Strategic a mai decis să modifice sistemul de impozitare a veniturilor din producția de petrol. În prezent, cotele de impozitare merg de la 2% la 20%, în funcție de nivelul de producție și maturitate al zăcămintelor exploatate, iar Comitetul a propus instituirea unei cote unice de 12%.

Data anunțării noii runde de licitație pentru concesiuni de gaze de șist nu a fost încă bătută în cuie, întrucât guvernul trebuie în continuare să convingă comunitățile locale din zonele unde ar urma să se foreze că aceste activități sunt în beneficiul lor. În plus, trebuie văzut dacă există potențiali investitori interesați, a mai arătat Mazuronis.

Institutul Geologic de Stat al Lituaniei a elaborat deja un set de proiecte de reglementări noi privind termenii și condițiile licitațiilor pentru concesiuni, clasificarea resurselor de hidrocarburi, precum și procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și normele de mediu aferente activităților de explorare și exploatare.

Specialiștii Institutului au urmat, în acest scop, cursuri de perfecționare în Statele Unite, în vaza unui acord Lituania-SUA privind colaborarea tehnică în domeniul dezvoltării hidrocarburilor neconvenționale.

Chevron a renunțat anul trecut

În octombrie anul trecut, americanii de la Chevron au renunțat la o concesiune de gaze de șist deținută în Lituania, pe care ar fi urmat să înceapă lucrări de explorare, după ce autoritățile de la Vilnius au înăsprit legislația privind evaluarea impactului asupra mediului și exigențele de protecție a acestuia pentru proiectele de dezvoltare de hidrocarburi neconvenționale efectuate prin metoda fracturări hidraulice, iar Parlamentul lituanian a luat în discuție o propunere de majorare a taxei pe veniturile obținute din exploatarea gazelor de șist de la 15% la 40%.

Anunțul deciziei celor de la Chevron a venit atunci într-un moment dificil pentru guvernul lituanian, aflat în mijlocul unor negocieri grele cu Rusia pentru semnarea unui nou contract pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale.

Lituania este 100% dependentă de importurile de gaze de la gigantul rus Gazprom. Estimările oficiale arată că subsolul Lituaniei ar putea conține între 30 și 50 de miliarde de metri cubi de gaze de șist. Gazprom a livrat în 2012 statului baltic o cantitate totală de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Licitația privind concesiunea de gaze de șist la care Chevron a anunțat că renunță a fost organizată de către fostul guvern de la Vilnius ca parte a unei strategii agresive de reducere a dependenței totale a țării de importurile de gaze din Rusia. Noul executiv instalat între timp, condus de premierul Algirdas Butkevicius, a promis că va avea o abordare mai „pragmatică” în relația cu Moscova.

Rusia s-a arătat însă inflexibilă la negocierile pentru semnarea unui nou contract pe termen lung de furnizare de gaze naturale către Lituania, care urmează să expire în 2015. Partea lituaniană s-a plâns că, în condițiile contractului aflat încă în vigoare, plătește cu 30% mai mult decât orice alt stat european. Președintele Dalia Grybauskaite a declarat că clauzele formulate de Moscova sunt cu totul inacceptabile, în vreme ce premierul Butkevicius a ajuns chiar să sugereze că Rusia poartă un adevărat „război comercial” împotriva țării sale.

Sistem de conducte controlat de ruși

În februarie anul acesta, monopolul rus de stat Gazprom a comunicat Lituaniei că acceptă să implementeze reglementările europene cu privire la separarea activităților de producție de cele de transport în domeniul energetic, ceea ce înseamnă că rușii urmează să își vândă participația deținută la sistemul lituanian de conducte de transport gaze naturale.

Lituania, care este complet dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia și plătește printre cele mai mari prețuri din Europa pentru livrările Gazprom, negocia de ceva timp reînnoirea contractelor cu rușii, iar legislația UE privind liberalizarea piețelor de gaze constituia un obstacol în calea ajungerii la un acord.

Anterior, guvernul de la Vilnius anunțase că intenționează să răscumpere participațiile deținute la sistemul național de conducte de transport gaze naturale, Amber Grid, de către Gazprom și de către compania germană E.ON, pentru a recăpăta controlul asupra rețelei, privatizată cu 10 ani în urmă. Recent,

Amber Grid a fost separată anul trecut de compania de stat lituaniană de gaze Lietuvos Dujos. E.ON și Gazprom dețin participații similare la ambele companii, de 38,9%, respectiv 37,1%, iar statul lituanian controlează câte 17,7% din fiecare.

Meciuri cu Gazprom

Cei de la E.ON au susținut guvernul de la Vilnius la finalul lunii ianuarie, votând pentru declanșarea unei proceduri de arbitraj internațional contra Gazprom pe tema prețurilor la importurile de gaze naturale, după ce Lietuvos Dujos a anunțat că nu a reușit să obțină prin negocieri reducerea acestora.

Gazprom se află sub investigație din partea autorităților europene din septembrie 2012, fiind acuzată de prețuri excesive și de blocarea concurenței în sectorul de gaze. Luna trecută, rușii au anunțat că vor ca ancheta să se finalizeze printr-un acord obținut pe cale amiabilă, adăugând însă că nu își vor modifica sistemul de prețuri practicate pentru clienții din Europa de Est.

Argumentul rușilor este acela că contractele pe termen lung, cu prețuri indexate la evoluțiile cotațiilor internaționale la țiței, pot fi mai ieftine decât achizițiile imediate de pe piețele spot, unde prețurile cresc foarte mult atunci când survin crize de aprovizionare.

Și letonii vor să se protejeze

Guvernul letonian ia în calcul cumpărarea participației de 47,2% din acțiuni deținută de E.ON la monopolul local de gaze Latvijas Gaze, nemții intenționând să iasă de pe toate piețele baltice. Compania importă, transportă și vinde gaze în Lituania. Gazprom controlează 34% din acțiunile companiei, iar traderul de gaze Itera Latvija – 16%.

"Luăm în considerare toate opțiunile, inclusiv pe aceea ca statul să cumpere acțiunile E.ON. Nu vrem ca aceste acțiuni să cadă în mâinile Gazprom", a declarat ministrul Economiei, Vjaceslavs Dombrovskis, adăugând că guvernul de la Riga ar putea lua o decizie în această chestiune la începutul lunii mai.

Latvijas Gaze deține și operează una dintre cele mai mari facilități de înmagazinare subterană de gaze naturale, Incukalns, cu o capacitate de stocare de 2,3 miliarde de metri cubi. Compania este listată la bursa sin Riga și are o capitalizare de peste 370 de milioane de euro.

Gigantul german E.ON controlează și 33,66% din monopolul similar pe gaze al Estoniei, Eeesti Gaas, nemții intenționând să renunțe la business-ul și activele deținute în statele baltice.

Dependența Poloniei de livrările de gaze naturale din Rusia s-a redus semnificativ săptămâna aceasta, după ce Germania a finalizat o investiție în interconectarea rețelelor de transport de gaze ale celor două state, permițând astfel Poloniei ca, în caz de sau întrerupere a livrărilor de gaze rusești, să își satisfacă cea mai mare parte a necesarului de consum prin intermediul Germaniei. În plus, compania de stat Polskie Górnictwo Naftowe i Gazownictwo (PGNiG) a semnat un acord de parteneriat cu subsidiara poloneză a americanilor de la Chevron pentru explorarea de zăcăminte potențiale de gaze de șist în sud-estul țării.

Operatorul sistemului național polonez de transport al gazelor, Gaz System SA, a anunțat, săptămâna aceasta, că firma germană Gascade a finalizat și a pus în funcțiune o stație de compresie upgradată în Mallow, în estul Germaniei, rezultat al unui acord semnat în 2012, care va permite Poloniei să primească gaze naturale din Germania, în flux invers, prin secțiunea poloneză a conductei Yamal, care face legătura dintre câmpurile gazeifere din Siberia și Europa.

Secțiunea poloneză a conductei se află în proprietatea Gazprom și a companiei poloneze de stat PGNiG, însă este operată de altă companie poloneză de stat, Gas System SA, în acord cu legislația UE, care impune separarea activităților de producție, distribuție și transport de gaze naturale, scrie The Wall Street Journal.

Astfel, în cazul în care, dintr-un motiv sau altul, livrările de gaze din Rusia se întrerup complet, Polonia va putea importa până la 5,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Germania, reprezentând peste 60% din cantitatea cumpărată anual de polonezi în prezent de la Gazprom.

În condiții de funcționare normală, noua facilitate permite importul a 2,3 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar operatorul polonez a anunțat că firmele interesate pot începe deja să facă rezervări de capacitate în limita acestei cantități.

Eforturi de diversificare

După decenii de comunism, în care infrastructura sa a fost strâns integrată cu cea a Uniunii Sovietice, Polonia continuă să fie profund dependentă de importurile de gaze naturale din Rusia. De la căderea Cortinei de Fier în Europa de Est, Polonia s-a străduit să-și diversifice rutele de aprovizionare cu gaze și a început să acorde de licențe de explorare a zăcămintelor naționale de gaze de șist.

În plus, a construit noi conducte, pentru a-și conecta sistemul de transport de gaze la cele ale vecinilor din vest și sud.

Importurile din Rusia, efectuate pe baza unui contract pe termen lung care prevede o sumă fixă de plată chiar dacă consumul efectiv este mai redus decât cantitatea trecută în contract, reprezintă circa 60% din totalul de 15 miliarde de metri cubi pe care Polonia o consumă anual, în special prin alimentarea combinatelor sale chimice, a rafinăriilor și a centralelor electrice. Restul reprezintă producție locală sau importuri din alte surse.

Noua stație de compresie reduce riscul ca consumatorii industriali de gaze să se confrunte cu probleme de alimentare, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în ultimii ani, ca urmare a disputelor dintre Rusia și Ucraina cu privire la preț și la plata facturilor pentru importul și tranzitul de gaze, care au dus la reducerea livrărilor Gazprom prin sistemul ucrainean de conducte.

Explorări cu Chevron

În plus, compania de stat PGNiG a semnat un acord de colaborare cu Chevron Polska Energy Resources, subsidiara poloneză a americanilor de la Chevron, pentru derularea unei prime etape a procesului de explorare după gaze de șist pe patru concesiuni din sud-estul Poloniei.

Acordul va permite celor două companii să înceapă forarea primelor sonde de explorare pe cele patru concesiuni. Chevron a forat prima sa sondă de explorare în Polonia pe concesiunea de la Grabowec, în 2011.

PGNiG și Chevron au numit un comitet tehnic comun, care urmează să stabilească anvergura și programul lucrărilor de explorare. Cele două companii vor face schimb de date geologice și de know-how. În plus, vor lucra la pregătirea unui al doilea acord de colaborare, în funcție de rezultatul lucrărilor de explorare.

Colaborarea cu Chevron va permite ambelor companii să reducă costurile, să împartă riscurile și să grăbească ritmul lucrărilor de explorare, se arată într-o declarație a PGNiG.

Compania de stat a fost cea care a efectuat prima operațiune de fracturare hidraulică după gaze de șist în Polonia, în 2010. Din 2012 încoace, PGNiG a lucrat alături de alte patru companii la explorarea după gaze de șist pe concesiunea Wejherowo, din nordul Poloniei.

O poveste complicată

Guvernul din Polonia a acordat peste 100 de licențe de explorare pentru gaze de șist, sperând să devină un producător european de top de hidrocarburi neconvenționale și să-și reducă dependența energetică față de centralele bazate pe cărbune și de importurile scumpe de gaze naturale din Rusia. Însă condițiile de explorare de la fața locului și în primul rând structura geologică a perimetrelor cu hidrocarburi s-au dovedit a fi mult mai dificile decât estimau inițial autoritățile și companiile interesate.

În plus, în 2012, estimările oficiale privind resursele de gaze de șist ale Poloniei au fost reduse drastic, la 346 – 768 miliarde de metri cubi, mult sub cifra avansată inițial de US Energy Information Administration, de 5,3 mii de miliarde de metri cubi. În consecință, companii precum ENI, ExxonMobil, Marathon Oil și Talisman Energy au renunțat la operațiunile lor de explorare după gaze de șist din Polonia.

Pe lângă că lucrările de explorare după gaze de șist prin fracturare hidraulică au stârnit numeroase proteste în rândul localnicilor din zonele cu concesiuni de hidrocarburi neconvenționale și al activiștilor de mediu, în august anul trecut, procurorii polonezi au declanșat urmărirea penală pentru corupție împotriva a patru funcționari de stat și a trei oameni de afaceri, acuzați că au pus la punct o schemă infracțională prin care companiile interesate de resursele de gaze de șist ale Poloniei obțineau licențe de explorare și exploatare plătind mită.

Scandalul de corupție a survenit după ce, la finalul lunii iunie 2013, Curtea Europeană de Justiție a dat un verdict prin care a concluzionat că autoritățile de la Varșovia au încălcat legislația europeană acordând autorizații de punere în producție pentru gaze de șist fără organizarea în prealabil a unor licitații competitive transparente.

Unele rezultate promițătoare

Pe de altă parte, în încercarea de a atrage companiile străine interesate de exploatarea hidrocarburilor neconvenționale, guvernul de la Varșovia a decis, recent, să scutească de impozite, până în 2020, activitățile legate de gazele de șist și să simplifice legislația și procedurile birocratice legate de obținerea acordurilor de mediu necesare pentru demararea lucrărilor de foraj, sporind și mai mult nemulțumirea opozanților fracturării hidraulice.

La sfârșitul lunii ianuarie anul acesta, San Leon Energy, o companie de explorare de gaze naturale cu sediul în Dublin și printre ai cărei acționari principali se numără miliardarul George Soros și Blackrock Inc., cel mai mare administrator de active din lume, a anunțat că a descoperit gaze naturale la o sondă verticală instalată într-o formațiune de șisturi din perimetrul Lewino, situat în Bazinul Baltic din nordul Poloniei.

În august anul trecut, compania Lane Energy, deţinută de grupul american Conoco Philips, a început exploatarea unui zăcământ de gaze de şist de lângă Lebork, în nordul Poloniei, extrăgând zilnic, cu titlu experimental, circa 8.000 de metri cubi de gaze.

În martie 2013, PGNiG a anunțat că lucrările sale de explorare au dus la prima descoperire de gaze de șist a țării, prin sonda Lubocino-2H, adăugând că testările sunt încă în desfășurare, în vederea estimării cantității certe recuperabile de gaze conținute de zăcământul respectiv.

Rusia intenționează să construiască o conductă submarină de gaze spre Crimeea, precum și trei centrale electrice pe peninsula din Marea Neagră, după separarea acesteia de Ucraina și anexarea ei la statul rus.

Cele trei centrale electrice ar putea avea o putere instalată totală de 1.320 MW și ar putea costa în total 2,9 miliarde de dolari (100 de miliarde de ruble), a declarat ministrul Energiei de la Moscova, Alexander Novak, pentru ziarul rus de business Komersant, preluat de Reuters.

Conducta de gaze naturale, a cărei construire ar putea costa până la 6 miliarde de ruble (174 de milioane de dolari), ar avea o capacitate de transport de până la 2 miliarde de metri cubi pe an, a adăugat ministrul.

Novak a mai spus că Gazprom, compania rusă de stat producătoare de gaze, ar acoperi toate costurile pentru construcția conductei spre Crimeea, care a fost anexată la Rusia. Gazprom va participa de asemenea la o licitație pentru privatizarea companiei locale de energie, Chernomorneftegaz, a spus el.

Un alt cotidian rus de business, Vedomosti, a citat un oficial anonim al Ministerului Energiei, care a spus că Gazprom ar putea construi o conductă de 400 de kilometri din orașul sudic al Rusiei Krasnodar până la Sevastopol, principalul oraș al Crimeei, conductă cu o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi.

Potrivit Vedomosti, o altă opțiune luată în calcul de Rusia pentru a furniza energie spre Crimeea ar fi construirea unei conducte care să plece din orașul Anapa din sudul Rusiei, proiect care ar costa aproximativ 200 – 300 de milioane de dolari.

Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, recent, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Criza din Ucraina a intensificat apelurile din partea industriei și a liderilor politici – inclusiv oficiali americani de rang înalt – pentru ca ca Europa să-și dezvolte propria industrie a gazelor de șist. Asta în contextul în care Uniunea Europeană este tot mai vocală în a cere Statelor Unite să-și liberalizeze exporturile de gaze naturale, pentru a salva Bătrânul Continent de dependența de monopolul rus de stat Gazprom.

Președintele Barack Obama a declarat, la o conferință de presă susținută la Bruxelles,că liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru a deveni mai puțin dependenți de gazele rusești și să ia în considerare propriile surse de energie, pentru a face față crizei ucrainene.

„Cred că aceste evenimente au demonstrat nevoia Europei de a-și diversifica sursele de energie”, a spus el.

Cu aproximativ 13,3 mii de miliarde de metri cubi de rezerve potențial recuperabile de gaze de șist, Europa are aproape 80% din rezervele disponibile în SUA, potrivit estimărilor Administrației SUA a Informațiilor din Energie (IEA). Dar unii dintre producătorii de gaze cu cel mai mare potențial, inclusiv Franța și Germania, au interzis fracturarea hidraulică, respectiv tehnologia folosită pentru extragerea gazelor de șist, de frica eventualei contaminări a pânzei freatice. Îngrijorările privind efectele asupra mediului ale locuitorilor au încetinit explorarea în alte părți.

Europa nu e America

Europa rămâne doar într-o fază incipientă a explorării gazelor de șist, în timp ce avântul producției din SUA a micșorat prețurile gazelor naturale în America și a redus dependența față de importurile de energie.

Potrivit datelor IEA, România se află pe locul patru în Europa în ceea ce privește resursele de gaze de șist, cu 1,4 mii de miliarde de metri cubi. Chevron are patru concesiuni în România și intenționează să foreze o sondă de explorare anul acesta. Pe primul loc în Europa se află Polonia, cu zăcăminte estimate la aproape 4,2 mii de miliarde de metri cubi.

Importante companii petroliere, printre care Chevron Corp., Exxon Mobil Corp., Royal Dutch Shell PLC, francezii de la Total SA și italienii de la Eni SpA s-au înghesuit să facă explorări de gaze de șist în Europa în ultimii ani, pentru a vedea dacă rezervele pot fi dezvoltate profitabil. Dar opoziția localnicilor și a activiștilor de mediu, precum și reglementările europene ar putea bloca orice dezvoltare consistentă a industriei gazelor de șist în Europa timp de câțiva ani.

Vicepreședintele Joe Biden a discutat despre relaxarea reglementărilor privind dezvoltarea de gaze de șist prin fracturare hidraulică în timpul unei vizite recente în Polonia, potrivit unui oficial din admnistrația SUA. Fostele state membre ale blocului sovietic din Est rămân dependente de importurile de gaze rusești și sunt mai receptive la dezvoltarea industriei gazelor de șist decât statele omologe din Vest.

Ucraina e cea mai interesată

Ucraina, care importă aproximativ 60% din gazele sale din Rusia și care a suferit de două ori tăieri ale furnizării în ultimul deceniu, este cea mai dornică să își dezvolte zăcămintele de gaze de șist, care sunt considerate a fi pe al treilea loc în Europa în funcție de potențialul estimat. Luna aceasta, CEO-ul gigantului rus OAO Gazprom a amenințat că va întrerupe din nou alimentarea cu gaze a Ucrainei dacă aceasta nu își va achita factura restantă la gaze de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Anul trecut, Ucraina și-a intensificat eforturile de a a găsi gaze de șist, în efortul de a se elibera de dependența față de gazele rusești, semnând un acord cu Shell pentru a explora și dezvolta prospecțiuni în partea estică a țării și un al doilea cu Chevron, în vest.

Grupuri care reprezintă unele dintre sectoarele cele mai mari consumatoare de energie ale Europei, precum industria siderurgică și petrochimică, au făcut presiuni asupra guvernelor pentru a adopta gazele de șist, susținând că această dezvoltare a industriei va ajuta la îmbunătățirea competitivității în Europa. Prețurile en gros europene ale gazului sunt aproape de două ori mai mari decât în SUA.

Aceste acțiuni de lobby au lăsat unele urme. Mai spre începutul anului, brațul executiv al Uniunii Europene a evitat să impună reguli mai dure explorării gazelor de șist.

Lipsesc drepturile de proprietate asupra subsolului

Dar Europei îi lipsesc unele dintre avantajele naturale ale SUA. Densitatea demografică mai mare limitează spațiul disponibil pentru construirea unor facilități mari de producție, făcând astfel să fie dificil pentru companii să obțină aprobări pentru a demara forajul.

Spre deosebire de americani, proprietarii europeni nu au dreptul să scoată profit din gazele extrase de sub proprietățile lor, dându-le astfel mai puține motive pentru a atrage dezvoltatorii. Mai mult, Europa nu are suficiente instalații și alte echipamente necesare pentru a extrage gazele de șist, ceea ce ar putea lua timp pentru a le obține.

„Este improbabil să fie o producție semnificativă ca volum a gazelor de șist în Europa înainte de 2020”, a spus Richard Sarsfield-Hall, de la firma de consultanță Poyry. „Va lua timp să fie pusă la punct infrastructura, să se elaboreze planurile și să aduci companiile la nivelul la care pot să crească”, a adăugat el.

Chiar și cu susținere politică pentru dezvoltare, producția de gaze de șist în Europa ar putea să nu ajungă la 10 miliarde de metri cubi anual înainte de 2025, deși ar putea crește la 60 de miliarde de metri cubi la un deceniu după, potrivit unui raport publicat de Poytry în noiembrie anul trecut. Chiar și la acel nivel, cele 38 de state membre ale UE tot ar putea avea nevoie, cel mai probabil, să importe aproximativ trei sferturi din necesarul de gaze în 2035.

Vestul e mai reticent decât Estul

Îngrijorările privind impactul asupra mediului al fracturării hidraulice au împiedicat dezvoltarea industriei. Franța ar putea deține 3,8 de mii de miliarde de metri cubi de gaze de șist, potrivit EIA, pe locul doi după Polonia printre statele UE. Dar Franța a revocat licențele companiilor pentru explorare, după ce a interzis fracturarea hidraulică în 2011.

Politicienii s-au dovedit mai flexibili față de gazele de șist în Marea Britanie, introducând reduceri de taxe și alocări pentru comunitățile locale afectate. Dar explorarea merge cu dificultate. S-au forat prea puține sonde, cu mult sub nivelul necesar pentru a confirma volumele disponibile.

Când au fost detectate mici mișcări seismice lângă singurul loc cu operațiuni de fracturare hidraulică din Marea Britanie, în orașul nordic Blackpool, în 2011, guvernul britanic a impus un moratoriu industriei, care a fost ridicat în decembrie 2012. Un val de proteste coordonate de vara trecută împotriva eforturilor de explorare ale unei companii din sudul Angliei au oprit temporar forajul, subliniind nevoia de a obține susținere locală pentru ca aceste companii să facă progrese.

Țări mai apropiate de Rusia, precum Polonia, și-au intensificat eforturile de a dezvolta industria gazelor de șist. Însă structurile geologice s-au dovedit a fi mai puțin favorabile decât se anticipa inițial. În plus, în 2012, estimările cu privire la zăcăminte au fost drastic revizuite în jos și multe companii au renunțat la activitățile din Polonia, cum ar fi Exxon, Marathon Oil Corp. și Talisman Energy Inc.

La câteva zile după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, becurile din peninsulă au început să pâlpâie. Oficialii din Crimeea au acuzat Ucraina că le-a redus la jumătate aprovizionarea cu electricitate pentru a-i intimida, după ce referendumul prin care Crimeea a decis să se rupă de Ucraina și să se alipească Rusiei.

„Tăierea furnizării de curent electric este o încercare a Kievului de a șantaja Rusia prin intermediul Crimeei”, a scris premierul crimeean, Serghei Aksionov, pe contul său de Twitter.

Reacția dură a lui Aksionov reflectă o realitate dură cu care trebuie să se obișnuiască locuitorii din Crimeea: dependența strategică covârșitoare a peninsulei față de alimentarea cu electricitate și apă din Ucraina continentală. Guvernul de la Kiev, care nu a putut preveni anexarea peninsulei la Rusia, încă deține o armă pe care o poate folosi pentru a negocia cu vecinul său agresiv.

Crimeea se bazează pe Ucraina pentru 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent.

Oamenii simpli suferă

Dar Ucraina trebuie să fie de asemenea atentă să nu îi lovească prea tare pe locuitorii Ucrainei la capitolul electricitate și apă. Nu își poate permite să lase să se vadă că le-ar face rău oamenilor obișnuiți, din moment ce susține că regiunea rămâne parte a teritoriului său. Analiștii spun că Ucraina ar putea cel mai probabil să crească prețurile la curent electric și apă pentru Crimeea, dar nu va obține niciun avantaj pe chestiuni politice și de securitate.

Autoritățile ucrainiene au descris tăierile de electricitate din Crimeea din această săptămână drept o simplă consecință a unor operațiuni de mentenanță tehnică și au insistat că nu ar face nimic pentru a-i prejudicia pe rezidenți.

Rusia a sărit în ajutor cu sute de generatoare diesel și a început să elaboreze planuri pentru a conecta rețeaua electrică a regiunii la cea continentală a Rusiei, care este separată de Crimeea prin Strâmtoarea Kerci. Oficialii ruși spun că eventuala penurie de apă ar putea fi rezolvată prin folosirea mai eficientă a resurselor existente.

Aceste asigurări nu l-au ajutat prea mult pe Filip Savchenko, un om de afaceri în vârstă de 29 de ani care deține o firmă de refrigerare și logistică în Simferopol, capitala Crimeei. Savchenko a declarat că electricitatea a fost tăiată timp de două nopți la depozitul său, unde sunt stocate zilnic produse în valoare de 9.000 de dolari pentru clienții săi.

„Cu ajutorul generatoarelor autonome pe care le avem, am reușit să supraviețuim”, a spus Savchenko. „Dar dacă taie curentul electric pe viitor pentru mai mult timp, nu vom putea face față. Ne vom pierde produsele și partenerii de afaceri ne vor da în judecată”, a adăugat el.

Rusia va interveni, dar va dura

Indiferent de ce se află în spatele penelor de curent recente, e limpede că dependența Crimeei față de Ucraina continentală în termeni de utilități a fost subevaluată de autoritățile separatiste și de Rusia. Acestea scot la lumină lipsa unui plan real de adaptare dacă Kievul chiar decide să oprească alimentarea cu utilități.

Proiectele pe termen lung ale Rusiei ar putea, în final, să scoată de tot Crimeea din starea de dependență față de Ucraina, dar asta ar putea dura ani de zile.

Premierul rus Dmitri Medvedev a declarat, săptămâna aceasta, că o soluție rapidă pentru problema electricității ar putea fi folosirea unui cablu de transmisie pentru a lega peninsula la rețeaua de curent a Rusiei peste Strâmtoarea Kerci, care are o lățime de 3,2 kilometri în cel mai apropiat punct.

Rusia a trimis generatoare diesel, inclusiv unele unități mari folosite drept back-up în timpul recentelor Jocuri Olimpice de Iarnă de la Soci. Ministrul rus pentru Situații de Urgență, Vladimir Puchkov, a spus că ministerul său a livrat deja în Crimeea un număr de 1.400 de generatoare diesel.

Pe termen mai lung, guvernul regional crimeean a avansat ideea de a construi două centrale electrice pe peninsulă. Proiectele de infrastructură ambițioase din Rusia sunt în mod tradițional afectate de cheltuieli excesive și corupție.

Irigațiile sunt mult timp o mare durere de cap pentru Crimeea, iar problema s-ar putea agrava dacă Ucraina decide să pună presiune prin închiderea canalurilor construite în era sovietică, alimentate de fluviul Nipru, o sursă majoră de apă pentru Crimeea. Sistemul de canale care alimentează Crimeea a fost construit numai după de peninsula a fost transferată, în 1954, de liderul sovietic Nikita Khrushchev statului-mamă Ucraina.

Liderii Uniunii Europene vor întocmirea unei foi de parcurs, până la mijlocul anului, pentru reducerea dependenței continentului față de gazele naturale rusești, în încercarea de a pedepsi Rusia pentru anexarea Crimeei, conform unui document al UE aflat în fază de proiect.

Cei 28 de șefi ai UE și-au planificat să solicite Comisiei Europene, brațul executiv al blocului comunitar, să creioneze în următoarele trei luni moduri prin care să diversifice sursele de energie ale continentului, pentru a reduce dependența față de Rusia, care este principalul furnizor de gaze și petrol către Europa, relatează Bloomberg.

„Eforturile de a reduce nivelurile înalte de dependență ale Europei față de energia generată din gaze naturale ar trebuie să fie intensificate, mai ales pentru cele mai dependente state membre. Consiliul European solicită Comisiei să elaboreze un studiu detaliat privind securitatea energetică a UE și să prezinte până în iunie 2014 un plan cuprinzător pentru reducerea dependenței energetice a UE”, se arată în documentul citat de Bloomberg.

Nivelul de dependență energetică al UE este preconizat să crească la 80% până în 2035, de la actualul nivel de 60%, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie. Gazele din Rusia reprezintă aproape 32%, iar petrolul - 35% din importurile din 2010 ale blocului comunitar, potrivit statisticilor UE.

Prețuri duble față de SUA

Liderii UE au programată o primă dezbatere pe tema programului-cadru pentru 2030 în domeniul energiei și al schimbărilor climatic. Ei intenționează, de asemenea, să determine statele membre să grăbească integrarea piețelor de electricitate și gaze, pentru a ajuta la reducerea pețurilor, care în anumite regiuni ale Europei sunt duble față de cele din SUA, unde producția de gaze de șist a adus cea mai mare economie a lumii aproape de independența energetică.

Facturile Europei la importurile de petrol și gaze au crescut la mai mult de 400 de miliarde de euro (551 de miliarde de dolari) în 2012, ceea ce reprezintă aproximativ 3,1% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit cifrelor UE, comparativ cu aproximativ 180 de miliarde de euro în medie în perioada 1990 – 2011.

Pe lângă o mai mare diversificare a surselor de energie, liderii vor de asemenea ca Executivul, Comisia Europeană, să examineze moduri în care puterea de negociere a Europei să fie mărită în relațiile cu furnizorii.

Polonia, care se bazează pe Gazprom, care deține monopolul pe gaze al Rusiei, pentru aproximativ două treimi din consumul său, susține apelul UE de a mări puterea de negociere a blocului comunitar. Premierul Donald Tusk a spus că a discutat mai multe opțiuni pentru a întări cooperarea dintre guverne cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, săptămâna trecută, astfel încât UE să aibă mai multă forță de negociere cu furnizorii.

Care ar fi opțiunile alternative

Planul pregătit de Comisie ar trebui să ia în calcul faptul că UE are nevoie să își crească eficiența energetică și să continue să dezvolte producția de energie din surse regenerabile și alte surse interne, se arată în proiectul de declarație. Aceasta reflectă apelurile făcute de țări precum Marea Britanie și Polonia, unde rezervele de gaze de șist promit să creeze noi locuri de muncă și să taie dependența față de combustibilii importați.

Marea Britanie vrea de asemenea ca liderii UE să ceară Comisiei să prezinte un studiu detaliat privind securitatea energetică a Europei și un plan pe 25 de ani pentru îmbunătățirea acesteia, conform unui document guvernamental.

Opțiunile de diversificare energetică ale blocului comunitar includ importurile de gaze din SUA și dezvoltarea așa-zisului coridor sudic pentru gazele din regiunea Mării Caspice și Irak, dar și cooperarea mai strânsă cu Norvegia și Africa de Nord, a spus Marea Britanie. Aceasta a făcut referire la întreruperile în furnizarea energiei din Rusia către UE din cauza disputelor privind prețurile cu Ucraina din timpul deceniului trecut.

„Crizele din Ucraina din 2006, 2009 și din prezent au ilustrat în mod repetat nevoia de a ne asigura că Europa nu se bazează peste măsură pe un număr limitat de surse de energie sau nu este vulnerabilă la presiuna externă”, potrivit Marii Britanii.

Crimeea se bazează în continuare pe Ucraina pentru a se aproviziona cu electricitate și apă, în ciuda votului dat pentru desprinderea de statul ucrainean și a acordului privind anexarea la Rusia. Locuitorii Crimeei au votat, duminică, să se rupă de Ucraina și să se alipească la Rusia, iar autoritățile separatiste din Crimeea și guvernul de la Moscova au semnat, marți, un tratat care consfințește acest lucru, dar legăturile mult mai concrete dintre Crimeea și Ucraina, reprezentate de infrastructura de utilități datând din epoca sovietică, vor fi mai greu de tăiat.

Crimeea, peninsulă aridă și brăzdată de vânt, deține puține dintre resursele necesare pentru a susține micile stațiuni turistice și porturi pentru care este apreciată. Neavând niciun punct de traversare terestru către Rusia, peninsula se bazează pe Ucraina pentru 25% din necesarul de gaze, 70% din consumul de apă și 90% din cel de electricitate, pe care le importă în totalitate printr-o fâșie îngustă de pământ care o leagă de continent, scrie The Wall Street Journal.

Este o dependență care s-ar putea dovedi explozivă, așa cum s-a văzut atunci când Rusia a preluat controlul unei centrale de distribuție a gazelor de pe partea continentală a Ucrainei, la sfârșitul săptămânii trecute, ceea ce a lăsat să se înțeleagă că Moscova ar putea încerca să pună mâna și pe alte obiective de infrastructură pentru a asigura aprovizionarea Crimeei.

Un purtător de cuvânt al Executivului din Crimeea a spus că această mișcare a fost necesară din cauza închiderii unei stații feroviare, care a lăsat părți din estul Crimeei fără căldură sau curent electric. Guvernul ucrainian a negat că s-ar fi închis vreo stație.

Lovitură sau binecuvântare?

Pierderea Crimeei este o lovitură puternică pentru noul guvern de la Kiev, dar înseamnă și eliberarea de o cheltuială bugetară anuală de un miliard de dolari. Dacă Moscova duce până la capăt procesul de anexare a Crimeei, dependența energetică persistentă a peninsulei de Ucraina i-ar putea da Kievului, într-un mod ironic, un avantaj în negocierile cu Moscova.

Ucraina poate, teoretic să întrerupă alimentarea cu utilități de bază a regiunii care tocmai s-a alipit Rusiei, deși, în ceea ce priviește curentul electric, o astfel de măsură ar putea produce disfuncționalități și blocaje la nivelul întregii rețele de electricitate a țării.

„Ucraina ar putea limita alimentarea cu gaze, electricitate și apă a Crimeii, ar putea închide granița pentru livrările de bunuri către Crimeea și ar putea tăia alocările bugetare”, a spus Oleh Ustenko, director al Centrului pentru Economie Mondială și Relații Internaționale la Academia Ucrainiană de Știință.

În replică, oficialii separatiști și rusofoni din Crimeea s-au arătat încrezători, spunând că peninsula poate supraviețui fără aprovizionarea cu utilități de pe continent și fără susținerea bugetară a Ucrainei. Analiștii spun că este foarte puțin probabil ca Ucraina să comande o întrerupere a utilităților către Crimeea, prin prisma prăpădului pe care l-ar crea astfel pe peninsulă.

Vor pleca turiștii?

Dar liniile de alimentare spre Ucraina sunt fragile și ușor de distrus dacă ar izbucni un conflict militar între forțele ruse și cele ucrainene. Crimeea își acoperă aproximativ 10% din necesarul de electricitate prin mici centrale de producție, iar restul este adus prin două seturi de linii de transport de electricitate, din Ucraina continentală.

Apa este adusă prin Canalul Nord-Crimeean, construit în epoca sovietică și finalizat în 1971. Crimeea are suficientă apă ca să alimenteze gospodăriilor, dar se bazează pe stocurile de pe continent pentru a-și iriga terenurile agricole și pentru consumul fabricilor.

Peninsula își satisface aproximativ trei sferturi din cererea internă de gaze naturale din propriile surse, datorită boom-ului producției offshore.

Problema este că incertitudinile privind furnizarea utilităților și instabilitatea politică riscă să izgonească turiștii, dintre care 70% au provenit din Ucraina anul trecut. Dezvoltarea infrastructurii și a hotelurilor din Crimeea a stagnat, din cauza lipsei investițiilor.

„Acum, Crimeea rămâne în urmă cu câțiva ani, dacă vorbim de investiții”, a spus Ustenko.

Chiar înainte de criză, Ustenko spunea că mulți investitori au fugit din Crimeea din cauza problemelor cu infrastructura și a nivelului ridicat al criminalității și al activităților din zona interlopă. Acum, nici nu s-ar mai pune problema ca investitorii privați internaționali, ucraineni sau ruși, să aducă noi bani în regiune, a spus el.

Costuri, dar și beneficii

Guvernul rus va trebui implicit să devină principala sursă de investiții pentru Crimeea. Un înalt oficial din guvernul rus a spus că Moscova este conștientă de costuri, care ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari doar în primul an.

Cu toate acestea, anexarea Crimeii se bucură de popularitate în Rusia.

Pe de altă parte, disponibilitatea Rusiei de a plăti factura anexării regiunii ține și de accesul pe care l-ar obține la resursele semnificative de petrol și gaze din Marea Neagră, scrie The Christian Science Monitor.

Votul din parlamentul din Crimeea pentru naționalizarea principalelor companii energetice ale regiunii a fost văzut de unii drept o acaparere a teritoriului, care ar însemna în final cedarea viitoarelor resurse de petrol și gaze în favoarea Rusiei.

Această mișcare creează „un nou set de probleme legale”, potrivit lui Mikhail Korchemkin, fondatorul firmei de consultanță East European Gas Analysis, cu sediul în Pennsylvania.

„Dezvoltarea resurselor offshore presupune investiții semnificative, dar este foarte probabil ca Crimeea să fie tăiată de la finanțarea internațională”, a spus el. „Nu vor mai fi bani pentru a fora după petrol și gaze”, a completat el.

Va investi Gazprom în locul americanilor?

Gigantul petrolier american Exxon Mobil a anunțat deja că a suspendat planurile de investiții în dezvoltarea resurselor offshore ale Ucrainei. Alte companii din Vest și-au exprimat interesul în regiune, dar este puțin probabil să se concretizeze investiții din cauza fricii de sancțiuni din partea SUA și a Uniunii Europene.

Guvernul estimează că bazinul Mării Negre (împreună cu Marea Azov) ar conține aproximativ 1,6 mii de miliarde de metri cubi de gaze. Asta reprezintă aproape jumătate din previziunile Ucrainei legate de rezervele sale totale de gaze, dar câmpurile respective sunt subdezvoltate și au nevoie de investiții de miliarde de dolari. Compania deținută de statul rus, Gazprom, ar putea schimba asta, în cazul în care Crimeea se separă cu succes de Ucraina.

Ucraina a impus măsuri de securitate luni, după ce Kievul a fost acuzat că ar fi amenințat că taie alimentarea cu gaz, și a trimis forțe de securitate pentru a păzi infrastructura.

„Garda Națională și Serviciul de Securitate al Ucrainei au implementat măsuri de protecție speciale privind sistemul de transport și distribuția gazelor în Ucraina”, au spus oficiali ucraineni, citați de agenția de stat rusă RIA Novosti. „Decizia a fost luată pentru a asigura siguranța și operarea fluentă a infrastructurii esențiale a țării”, se arată în declarație.

În timp ce SUA și UE amenință Rusia cu sancțiuni ca urmare a situației din Crimeea, rușii cumpără companii occidentale. Miliardarul rus Mikhail Fridman va prelua divizia de petrol și gaze a grupului energetic german RWE, iar compania petrolieră Rosneft, controlată de statul rus, urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli

L1 Energy, vehiculul investiţional al miliardarului rus Mikhail Fridman, va prelua pentru 5,1 miliarde euro compania Dea, divizia producătoare de petrol şi gaze naturale a grupului german RWE, cu active în Marea Britanie, Germania şi Marea Nordului.

Preţul tranzacţiei include asumarea unor datorii ale Dea, potrivit unui comunicat publicat de RWE, cel mai mare producător de energie din Germania, transmite Bloomberg.

Preluarea Dea reprezintă prima tranzacţie a fondului LetterOne (L1), înfiinţat anul trecut de Fridman şi miliardarul German Khan pentru a investi o parte din fondurile de 14 miliarde de dolari câştigate de cei doi prin vânzarea unei participaţii deţinute la grupul petrolier TNK-BP.
RWE a înregistrat anul trecut prima pierdere începând din 1949 şi încearcă să-şi consolideze situaţia financiară prin vânzarea unor active.

LetterOne a alocat pentru următorii cinci ani până la 10 miliarde de dolari pentru investiţii în industria petrolului şi gazelor naturale la nivel global. Fondul a atras în board executivi importanţi din industria petrolieră, printre care fostul director general al grupului BP, John Browne, şi fostul preşedinte executiv al companiei americane Anadarko Petroleum, Jim Hackett.

Înainte de finalizare, tranzacţia trebuie aprobată de consiliul de supraveghere al RWE şi de autorităţile de reglementare din Marea Britanie, Germania şi Norvegia, ţările unde Dea produce petrol şi gaze.

Nemții și-au făcut-o cu mâna lor

Scăderea preţurilor en-gros la energie electrică în Germania (nu și la consumatorii finali, care se confruntă cu scumpiri masive), ca urmare a subvenționării producției de energie din surse regenerabile, a provocat pierderi uriaşe pentru RWE. Principalul rival al companiei, grupul german E.ON, a fost de asemenea nevoit să vândă active evaluate la 20 miliarde euro pentru a-şi consolida situaţia.

RWE încearcă să vândă Dea de mai bine de doi ani. O tranzacţie anterioară care viza vânzarea activelor din Egipt ale diviziei a fost întârziată semnificativ de criza politică declanşată după destituirea fostului preşedinte Hosni Mubarak, au afirmat la acel moment surse apropiate situaţiei, citate de Bloomberg.

Fridman este pe locul al patrulea în topul celor mai bogaţi ruşi, cu o avere estimată de Bloomberg la 14,5 miliarde de dolari. Printre altele, miliardarul controlează participaţii la operatorii de telefonie mobilă VimpelCom (Rusia) şi Turkcell (Turcia).

El se numără printre cofondatorii Alfa Group, unul dintre cele mai mari consorţii private din Rusia, care deţine acum operaţiuni bancare în patru ţări şi are divizii de administrare a activelor, asigurări şi retail alimentar.

După un deceniu de parteneriat cu grupul BP în joint venture-ul TNK-BP, Fridman, Khan şi ceilalţi parteneri ruşi din consorţiu şi-au vândut participaţia către compania de stat Rosneft într-o tranzacţie de 55 miliarde de dolari.

Directorul general al Rosneft, Igor Sechin, fost vicepremier timpul mandatului de prim ministru al lui Vladimir Putin, se numără printre apropiaţii preşedintelui rus vizaţi de sancţiuni diplomatice şi economice din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene în contextul crizei din Crimeea, potrivit ziarului german Bild, care citează surse de la Washington şi Bruxelles.

Rușii deschid frontul economic și în Italia

Compania petrolieră Rosneft, controlată de statul rus, urmează să preia o participaţie indirectă semnificativă la Pirelli, după ce a ajuns la un acord cu un grup de acţionari ai producătorului italian de anvelope.

Rosneft va deţine 50% dintr-o nouă companie care va prelua participaţia holdingului Camfin la Pirelli, a anunţat, luni, banca italiană Intesa Sanpaolo, citată de Reuters. Camfin deţine în prezent 20,3% din acţiunile Pirelli, potrivit site-ului autorităţii de reglementare a pieţei de capital Consob.

Restul acţiunilor companiei care cumpără participaţia la Pirelli vor fi controlate de altă companie, la care Nuove Partecipazioni, în prezent acţionar indirect la producătorul de anvelope, are 80% din acţiuni. Băncile italiene Intesa şi UniCredit deţinute câte 10%.

Conform acordului, compania italiană de investiţii Clessidra urmează să vândă acţiunile pe care le are la Pirelli.

Pirelli deţine în România o fabrică de cord metalic la Slatina. Grupul italian mai deţine o fabrică de anvelope, tot la Slatina, şi o uzină de filtre pentru motoare diesel la Bumbeşti Jiu, judeţul Gorj.

Pirelli a încheiat, la sfârşitul lunii februarie, un acord cu compania belgiană Bekaert privind vânzarea operaţiunilor de cord metalic, care includ cinci fabrici în Italia, Turcia, România, China şi Brazilia, pentru circa 225 milioane de euro. Încheierea tranzacţiei depinde de obţinerea aprobărilor autorităţilor de reglementare şi este aşteptată în a doua jumătate a anului.

Jocul președintelui rus, Vladimir Putin, în scopul de a obține controlul asupra Ucranei, accentuează scindările din interiorul Uniunii Europene privind modul în care ar trebui să fie echilibrate politicile energetice și cele de protecție a mediului, ceea ce a dus la un blocaj între Germania și statul vecin din est, Polonia.

Prin dislocarea forțelor armate în regiunea Crimeea, președintele rus a provocat un salt al prețului gazelor naturale din Marea Britanie până în Germania,fapt care subliniază dependența Europei față de gazele rusești exportate în Europa prin intermediul Ucrainei.

Premierul polonez, Donald Tusk, s-a adresat Germaniei, spunând că apetitul ei pentru gazele rusești, în contextul în care renunță la centralele atomice și pe gaze în favoarea energiei regenerabile, este „o amenințare la adresa securității și suveranității Europei”.

Ruptura dintre Germania și Polonia subliniază o dilemă mai profundă privind direcția în care merge economia europeană și modelul energetic care o alimentează. Merkel se concentrează pe reducerea poluării și închiderea reactoarelor nucleare germane, iar în timpul acestui proces crește consumul de gaze rusești. Tusk, mai îngrijorat față de securitatea energetică, promovează energia nucleară și pe bază de cărbuni, iar recent a susținut o lege pentru încurajarea producției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică, prin scutire de impozite.

O graniță încărcată negativ cu istorie

„Din multe puncte de vedere, între Germania și Polonia s-a căscat o falie când vine vorba de a defini mixul energetic european”, a spus William Pearson, directorul pentru energie și resurse naturale globale al Eurasia Group, un grup de consultanță privind riscurile geopolitice, citat de Bloomberg. Ambele state, a spus el, „se bucură de sprijinul” altor țări membre UE.

Divergența are implicații pentru mediul de afaceri, precum și pentru consumatorii de energie de pe ambele părți ale aliniamentului Oder-Neise, frontiera de după cel de-Al Doilea Război Mondial inițial propusă de Uniunea Sovietică la Conferința de la Yalta în 1945 și care încă reprezintă granița dintre Polonia și Germania.

Atitudinea lui Tusk este susținută de rezervele de gaze de șist ale Poloniei, catalogate drept cele mai importante din Europa de către Administrația SUA a Informațiilor din Energie. Aceasta estimează că Polonia are resurse de gaze de șist reuperabile tehnic de 4,2 mii de miliarde de metri cubi, respectiv aproximativ un sfert față de nivelul din Statele Unite.

Autoritățile poloneze au acordat circa 100 de licențe companiilor interne și străine pentru a fora după gaze neconvenționale și au căutat să revigoreze investițiile din partea unor companii, inclusiv Marathon Oil Corp. și Exxon Mobil.

Dezbinarea hidraulică

La aproximativ 20 de kilomentri la est de graniță, în orașul polonez Lubsko, Piotr Wozniak, CEO al companiei Baltic Ceramics SA, plănuiește să construiască o fabrică de 20 de milioane de dolari anul acesta pentru a aproviziona incipienta industrie a extracției de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică. El pune pariu că Europa va încerca să egaleze boom-ul gazelor de șist care a dus Statele Unite aproape de independența energetică.

Peste râu, în Germania, Merkel vrea să închidă reactoarele nucleare până în 2022, propunându-și cea mairadicală tranziție din istorie spre energia regenerabilă a vreunei țări dezvoltate. Cu partenerul său de coaliție, Partidul Social Democrat, care se opune fracturării hidraulice, guvernul Merkel a impus un moratoriu asupra forării care folosește această tehnologie.

Alwin Guedesen, un fost inginer de comunicații ieșit la pensie, personifică perfect dilema guvernului german. Guedesen, în vârstă de 67 de ani, care lucra în anii 80 la un proiect al NATO pentru a detecta mișcările tancurilor Pactului de la Varșovia prin analiza amplitudinii undelor seismice, își petrece acum cea mai mare parte din timpul său încercând să oprească ceea ce el consideră a fi un nou abuz: forarea după gaze de șist aproape de casa sa din valea Weser, din Saxonia Inferioară.

Practica poate duce la contaminarea pânzei freatice și poate provoca cutremure, susține Guedesen. El spune că, date fiind riscurile asociate cu tehnologia, promovarea fracturării hidraulice în Europa nu este strategia corectă în încercarea de a reduce dependența față de Rusia.

Wozniak nu prea vede sensul acestei abordări, în contextul în care fabrica lui va produce materialul ceramic care sparge rocile în procesul de fracturare hidraulică, astfel încât gazele să fie eliberate cât mai repede în sondă.

„Europa trebuie să facă alegeri strategice cu privire la viitorul ei”, spune Wozniak. „Lecția ucraineană ar trebui să încline balanța spre securitatea energetică mai degrabă decât spre chestiuni referitoare la mediu”, a adăugat el.

Planurile fosile ale Poloniei

Polonia și-a propus să își construiască prima centrală nucleară până la sfârșitul anului 2024. Ar avea o capacitate instalată de cel puțin 1.000 MW, suficientă pentru a alimenta cu curent electric 800.000 de case din SUA. Statul polonez intenționează să aibă o capacitate nucleară de 3.000 MW până în 2030 și să dubleze acest nivel până în 2035.

O nouă termocentrală cu capacitate de 2.800 MW este construită în prezent și cel puțin 1.900 MW sunt dezvoltați în contextul în care PGE SA, cea mai mare companie de utilități din Polonia, controlată de stat, și competitorii săi încearcă să înlocuiască vechile centrale pe bază de cărbune.

Guvernul Tusk, care depinde de Rusia pentru două treimi din gazul Poloniei, intenționează să își diversifice importurile de combustibil în următorii câțiva ani. Tusk a declarat că UE și Germania ar trebui să facă la fel. Aproximativ 35% din importurile de petrol și gaze ale Germaniei vin din Rusia.

Luând la țintă actualele politici privind energia și schimbările climatice ale UE, Tusk a spus săptămâna aceasta că va discuta cu cancelarul Angela Merkel în timpul vizitei sale la Varșovia despre cum să prevină riscul ca dependența Germaniei față de importurile de gaze rusești „să paralizeze Europa atunci când are nevoie de o acțiune decisivă”.

Prețuri în creștere

O cale ar fi ca UE să ia în considerare achizițiile colective de gaze pentru a-și crește puterea de negociere în discuțiile cu Rusia, le-a spus el reporterilor. Merkel a zis că este necesar ca firmele să se alieze pentru a construi o piață internă europeană pentru energie.

„Nu este guvernul german cel care cumpără gaze, ci EON, RWE, BASF”, a spus Merkel.

Abordarea lui Tusk este susținută de prețurile în creștere ale gazelor, de când trupele ruse au preluat controlul asupra Crimeei în weekendul 1 – 2 martie. Prețul gazelor cu livrare luna următoare de pe piața britanică, de referință pentru Europa, a crescut cu 3,5% de atunci. Contractul a sărit cu 10% în 3 martie, cea mai mare creștere zilnică din septembrie 2011 încoace, la bursa din Londra ICE Futures.

În timp de Polonia se luptă cel mai mult pentru securitate energetică, guvernul Merkel încearcă de asemenea să reducă prețurile pentru consumatori. Gorpodăriile private germane plătesc al doilea cel mai mare preț al energiei în UE, după Danemarca, arată cifrele Eurostat. Germanii plătesc în medie 0,29 de euro/KWh, aproape dublu față de prețul mediu de 0,15 euro/KWh pe care îl plătește o gospodărie din Polonia.

Ribbentrop, Molotov, gazele de șist și independența energetică

Cabinetul Tusk a aprobat recent o lege care își propune să urgenteze forarea după gaze de șist, previzionând forarea a aproximativ 30 de noi sonde și demararea producției comerciale la cel puțin una anul acesta.

„Gazele de șist sunt probabil unul dintre beneficiarii disputei dintre Rusia și Ucraina”, a spus Pearson de la Eurasia Group. „Sunt încrezător că gazele de șist vor fi un element pe termen lung în mixtul energetic european”, a adăugat el.

Germania și Polonia s-au mai contrazis pe tema energiei și înainte. În 2006, Radoslaw Sikorski, ministrul polonez al Apărării, care este acum ministrul Afacerilor Externe, a comparat o conductă pentru gaze naturale planificată să fie construită sub Marea Baltică, ocolind teritoriul polonez, cu Pactul Molotov-Ribbentrop, care a rupt Polonia între Germania și Uniunea Sovietică înainte de Al Doilea Război Mondial.

Nord Stream, un consorțiu format din companiile germane BASF AG și EON SE cu rușii de la Gazprom și prezidat de fostul cancelar german Gerhard Schroeder, a fost stabilit în 2011. În decembrie 2012, Rusia a început să construiască conducata South Stream, de 20 de miliarde de dolari, pentru a trimite gaz spre Europa Centrală de-a lungul Mării Negre și prin Balcani – un proiect despre care se spune să va îmbunătăți securitatea energetică, din moment ce ocolește Ucraina, unde disputele privind prețurile au dus la întreruperea exporturilor în ultimii ani.

„Sprijinul pentru construirea conductelor pe traseul Nord Stream le-ar putea da germanilor un fals sebtiment al securității energetice”, a spus Keith Smith, la Center for European Policy Analysis, un grup de cercetare specializat pe politicile energetice. „Situația periculoasă din Ucraina poate, totuși, să determine o regândire a politicilor energetice germane”, a spus el.

Viitorul cadru al Ucrainei și al Europei privind energia și schimbările climatice va fi subiectul summitului UE de la Bruxelles din 20-21 martie, le-a spus președintele Comisiei Europene, Jose Barosso, membrilor Parlamentului European, la Strasbourg, Franța.

„În contextul crizei din Ucraina, nimănui nu trebuie să i se aducă aminte de costurile și pericolele continuei dependențe energetice a Europei”, a spus Barosso.

Pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor și a comerțului transfrontalier la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști se dovedesc ei a fi cu unele industrii considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze. În prezent, exporturile de gaze naturale din producția internă a Statelor Unite sunt extrem de restricționate. Din ce în ce mai multe voci susțin liberalizarea acestora, printre altele pentru reducerea dependenței Europei de importurile de gaze din Rusia, în contextul intensificării crizei politice din Ucraina.

Politicienii americani, dar și producătorii și utilizatorii industriali de gaze naturale din Statele Unite, se află în plina polemică pe tema autorizării sau nu de către stat a majorării exporturilor americane de gaze. Producători de gaze precum Exxon Mobil susțin că liberalizarea exporturilor va crea numeroase locuri de muncă și va reduce deficitul comercial al SUA, în vreme ce lideri ai industriei chimice, cum ar fi Dow Chemical, se tem că extinderea exporturilor va scumpi gazele folosite de industria americană de profil și îi va reduce avantajul competitiv de care se bucură în prezent.

O eventuală liberalizare a acestor exporturi riscă însă să fie însoțită și de o majorare a costurilor acestora, care le-ar reduce atractivitatea și competitivitatea. Asta pentru că legislativul american ia în calcul o propunere legislativă potrivit căreia aceste exporturi vor putea fi efectuate doar cu nave construite și înregistrate în SUA și cu echipaje formate exclusiv din cetățeni americani.

Propunerile lui John Garamendi, membru al Camerei Reprezentanților, un democrat din California, și ale Administrației Maritime din cadrul Departamentului pentru Transport al SUA ar impune ca exporturile de gaze natural lichefiate (LNG) să fie făcute cu nave construite în SUA și cu echipaj american. Industria transporturilor navale se așteaptă ca aceste măsuri să se bucure de sprijin bipartizan, a spus Clay Maitland, președinte al Merchant Marine Policy Coalition, un grup de lobby al industriei, relatează Bloomberg.

Vitală pentru securitatea națională

Deși aceste schimbări ar face ca exporturile de gaze naturale lichefiate să fie mai scumpe, pentru că nu există încă vase sub pavilion american care să poată efectua astfel de transporturi, susținătorii acestui demers legislativ spun că flota comercială SUA este vitală pentru securitatea națională.

„Dacă tot avem de gând să exportăm gaze naturale, hai să facem asta într-un mod care întărește și mai mult economia americană, exportând acele gaze pe vase construite în America și cu echipaje americane”, a spus Garamendi, în vârstă de 69 de ani.

O astfel de modificare legislativă ar impune pentru exporturile de gaze (și, posibil, pentru cele de țiței, într-o etapă ulterioară) aceleași reguli care, în prezent, obligă ca transporturile interne de marfă să fie efectuate exclusiv cu nave construite și înregistrate în Statele Unite.

Flotă intrată la apă

Flota vaselor transoceanice de marfă sub pavilion SUA a intrat la apă și a ajuns la doar 179 de nave, față de peste 1.000, câte erau în anul 1950, potrivit Administrației Maritime, parte a Departamentului pentru Transport. Susținătorii industriei spun că Statele Unite au nevoie de nave deținute de americani și cu echipaje americane, în eventualitatea unui război sau a unor urgențe naționale.

Operarea navelor înregistrate în SUA costă mai mult din cauza regulilor privind protecția mediului și a legislației americane a muncii. Cele mai multe vase comerciale ale lumii sunt înregistrate în țări precum Panama, Liberia și Insulele Marshall, jurisdicții denumite în mod curent "pavilioane profitabile".

Guvernul are în plan cheltuieli de 186 de milioane de dolari pe an până în 2015 pentru a susține operarea unui număr de 60 de nave comerciale americane, inclusiv vasul Maersk Alabama, condus de Tom Hanks în filmul „Captain Phillips” de anul trecut, potrivit site-ului Administrației Maritime. Această sumă înseamnă o subvenție de aproximativ 8.500 de dolari pe zi.

O altă problemă este o lege din 1920, Legea Jones (Jones Act), potrivit căreia toate transporturile de marfă între porturile interne americane trebuie efectuate obligatoriu să fie făcute pe vase sub pavilion SUA, deținute de americani și cu echipaj american la bord. Aceste prevederi ar putea fi extinse și la livrările externe de gaze naturale și țiței.

În prezent, flota SUA numără mai puțin de 14.000 de marinari americani, sub minimul acceptabil, potrivit lui Don Marcus, președintele Organizației Internaționale pentru Căpitani, Ofițeri și Piloți. Organizația sindicală cu 4.500 de membri susține ca exporturile de gaze lichefiate să fie rezervate navelor SUA pentru a extinde bazinul pentru echipaj calificat, a spus el.

Foarte scump

Un tanc petrolier cu echipaj și sub pavilion american costă aproximativ 21.000 de dolari pe zi pentru a fi operat, în comparație cu 9.500 de dolari pentru o navă internațională echivalentă, estimează grupul Vavigistics Consulting. Luând în calcul costurile pentru combustibil și de finanțare, o navă SUA este cu aproximativ 25 % mai scumpă, a spus David St. Amand, președintele companiei de cercetări Boxborough, cu sediul în Massachusetts.

Pe de altă parte, asta ar crește costul unui transport de gaze naturale lichefiate din SUA până în Japonia cu doar 5%, potrivit lui Pat Calahan, broker și consultant la MJLF & Associates în Stamford, Connecticut. Efectul asupra profiturilor din comerț ar fi chiar mai mic.

Exporturile SUA de gaze lichefiate sunt atrăgătoare pentru că, în comparație cu Japonia, cel mai mare importator, costurile cu combustibilul sunt de aproape trei ori mai mici. Japonia a plătit 16,8 de dolari pentru un milion de BTU în ianuarie, comparativ cu 4,94 de dolari pe Coasta Golfului SUA, potrivit cifrelor companiei de brokeraj naval din New York Poten & Partners Inc.

Birocrație greoaie

Exportatorii au nevoie de aprobare guvernamentală pentru a vinde gaze lichefiate către țări care nu au acorduri de liber schimb încheiate cu SUA. Departamentul pentru Energie a acordat șase permise de acest tip.

Primul este pentru Cheniere Energy Inc. La Sabine Pass, în Lousiana, programat să demareze trasportul naval a 9 milioane de tone metrice pe an la finalul lui 2015. Capacitatea de export a SUA va crește la 62 de milioane de tone până în 2020, potrivit lui Morgan Stanley.

Cei implicați în elaborarea legii îi solicită administrației Obama să accelereze acordarea aprobărilor pentru a-i ajuta pe aliații europeni să facă față eventualei întreruperi a livrărilor de gaze din Rusia, în contextul tensiunilor din Ucraina.

„Acum e momentul să trimitem semnalul către aliații noștri globali că gazele naturale din Statele Unite vor fi o alternativă disponibilă și viabilă pentru nevoile lor de energie”, a spus Fred Upton, președintele Comisiei pentru Energie și Comerț a Camerei Reprezentanților, republican din Michigan.

Unii mai vorbesc și ca ambasada SUA la București

Exporturile americane de țiței au fost restricționate din 1975. Anul trecut, Institutul American pentru Petrol, care reprezintă industria petrolieră la Washington, a început să se pregătească pentru a contesta interdicția. Exxon Mobil Corp. și senatorul Lisa Murkowski din Alaska, un republican veteran în Comisia pentru Energie și Resurse naturale, susțin schimbarea regulilor.

În timp ce Congresul dezbate chestiunea, cerința ca transporturile să fie făcute exclusiv cu tancuri petroliere americane ar putea fi înțeleasă drept o condiție, arată o firmă specializată în transport naval, Winston & Strawn LLP.

Costul folosirii de nave americane ar bloca propriu-zis orice exporturi de gaze lichefiate sau de țiței, a spus Charles Drevna, președintele Producătorilor Americani de Combustibili și Petrochimice, un grup de lobby care include Exxon Mobil și Chevron Corp. Legea veche de 94 de ani care îi face pe americani să plătească mai mult pentru transportul naval intern ar trebui să fie relaxată, nu extinsă la exporturi, a spus el.

„Legea Jones are nevoie să fie modificată și cu siguranță nu are nevoie să fie modificată pentru a o face și mai restrictivă”, a spus Drevna. „Suntem într-o piață globală și trebuie să fim competitivi la nivel global”, a spus el.

Amendamentul lui Garamendi arată nivelul dezbaterii de pe Capitol Hill asupra fiecărui aspect al exporturilor de gaze lichefiate, a spus William Frohnhoefer, un analist la BTIG LLC în New York. Regula propusă nu va trece pentru că nu are susținere politică, contravine aprobărilor existente pentru exporturile de gaze lichefiate și subminează angajamentele SUA privind liberul schimb, a spus el.

„Asta nu va reporni industria construcțiilor navale în SUA”, a spuns Frohnhoefer. „Cred că (Garamendi – n.r.) e un fel de Don Quijote care se luptă cu morile de vânt aici”, a adăugat el.

De cinci ori mai scumpi decât coreenii

Șantierele navale ale SUA nu au mai construit un tanc petrolier din 1980. Zece nave construite de General Dynamics (GD) Corp. și Newport News Shipbuilding între 1977 și 1980 erau înregistrate sub pavilioane precum Insulele Marshall, potrivit Clarkson Plc, cel mai mare broker de transporturi navale din lume.

Șantierele navale din Coreea de Sud percep un preț de peste 200 de milioane de dolari ca să construiască în 3 ani o navă capabilă să transporte gaze lichefiate. În SUA este de aproape cinci ori mai scump să construiești un astfel de tanc petrolier, potrivit firmei de consultanță din industrie, Drewry Maritime Research. Garamendi susține însă că șantierele navale americane sunt gata să treacă la lucru.

Șantierul NASSCO din San Diego al companiei General Dynamics ar putea construi nave pentru gaze naturale lichefiate, a spus Peter Brown, manager pentru dezvoltare comercială. El a refuzat să discute despre costuri. Compania are în lucru comenzi pentru nouă vase, până în 2016, a spus el.

Șantierele americane deja construiesc mai multe tancuri petroliere pentru SUA pentru a ține pasul cu producția internă. Închirierea tancurilor petroliere conforme Legii Jones ajunge la costuri record de 100.000 de dolari pe zi, potrivit MJLF. Există aproximativ 45 de tancuri conforme Legii Jones și încă 11 comandate, a spus Calahan.

Penuria de tancuri petroliere creează blocaje, contribuind la scumpirea benzinei cu aproximativ 15 cenți/galon, estimează Fadel Gheit, un analist la Oppenheimer & Co. în New York. Luna trecută, East Cost a trebuit să plătească mai mult de 100 de dolari în plus pe tonă pentru a cumpăra propan din Europa, pentru că nu a găsit niciun tanc petrolier conform Legii Jones care să livreze stocurile interne din Texas.

Legea Jones este esențială pentru locurile de muncă și apărarea națională a SUA, potrivit unui grup de lobby de la Washington, American Maritime Partnership. Organizația nu are o poziție privind cerințele pentru exporturi, anunța într-o declarație. „Aceasta este ideea momentului”, a spus Maitland de la Merchant Marine Policy Coalition. „Flota SUA e pe moarte, iar percepția publică este că trebuie făcut ceva în această privință”.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că îi va cere cancelarului Germaniei, Angela Merkel, să ia măsuri pentru a reduce dependența Germaniei și a Europei de importurile de gaze din Rusia, pentru a preveni „eventualii pași agresivi ai Rusiei în viitor”. În plus, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au cerut Congresului american, prin intermediul unor scrisori comune, să le ajute să cumpere gaze naturale din SUA şi să îşi reducă astfel dependenţa de livrările din Rusia.

Merkel va vizita Polonia miercuri pentru a discuta despre criza din Ucraina, unde Rusia a preluat efectiv controlul asupra peninsulei sudice Crimeea. Evenimentele de acolo au revelat măsura în care se bazează Europa pe petrolul și gazele rusești.

Ucraina este o țară importantă de tranzit pentru livrările de gaze din Rusia către Uniunea Europeană, care se bazează pe ruși pentru mai mult de un sfert din necesarul său de consum.

„Dependența Gemaniei față de gazele rusești poate efectiv să afecteze suveranitatea Europei. Nu am niciun dubiu în legătură cu asta”, a spus premierul Donald Tusk într-o conferință de presă.

Subvenționarea regenerabilelor scumpește energia

„Energia este din ce în ce mai scumpă în Europa, din cauza ambițiilor nemăsurate ale politicii de mediu, ceea ce ar putea însemna de asemenea o mai mare dependență față de sursele de energie din Rusia. Prin urmare, voi vorbi (cu Merkel) în primul rând despre cum poate Germania să-și corecteze unele acțiuni economice astfel încât dependența față de gazele rusești să nu paralizeze Europa când va avea nevoie să ia o poziție fermă”, a declarat Tusk.

Germania a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai creșterii cotei surselor regenerabile de energie în mixul european. Polonia își obține aproape toată energia din cărbunele intern și s-a opus acestor eforturi în trecut.

„Chestiunea Ucrainei este o chestiune privitoare la viitorul Uniunii Europene, la siguranța UE și la corectarea politicii energetice a UE”, a spus Tusk.

„Nu vom putea să ne ferim de eventuali pași agresivi ai Rusiei în viitor, dacă atât de multe state europene sunt dependente de livrările de gaze ale Rusiei sau sunt pe cale să intre într-o astfel de dependență”, a adăugat premierul polonez.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

Împotriva protecționismului american

Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia au cerut Congresului american, prin intermediul unor scrisori comune, să le ajute să cumpere gaze naturale din SUA şi să îşi reducă astfel dependenţa de livrările din Rusia, relatează Financial Times.

Într-o iniţiativă neobişnuit de îndrăzneaţă, ambasadorii celor patru ţări la Washington au trimis în această săptămână scrisori comune liderilor Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, în care cer sprijin pentru aprobarea exporturilor de gaze naturale lichefiate americane (GNL) în Europa.

Criza din Ucraina a reaprins temerile că autorităţile de la Moscova folosesc gazele naturale drept armă geopolitică, iar ambasadorii au subliniat că statele lor cumpără din Rusia între 70% şi 100% din necesarul de gaze.

"Prezenţa gazelor naturale americane ar fi binevenită în Europa Centrală şi de Est, iar acţiunea Congresului de a susţine exporturile de GNL către aliaţii Americii ar veni într-un moment deosebit de important pentru regiune", se arată în scrisorile adresate liderului Senatului, Harry Reid şi preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, John Boehner.

Semnal politic

Statele Unite nu vând în prezent gaze lichefiate în Europa, iar Congresul nu are un control direct asupra aprobării exporturilor. Decizia depinde de Departamentul pentru Energie, iar ambasadorii au criticat procesul birocratic, care este "un obstacol major".

"Securitatea energetică nu este doar o problemă zilnică a milioane de locuitori ai regiunii, dar şi una dintre cele mai mari probleme de securitate a aliaţilor Americii din Europa Centrală şi de Est", potrivit scrisorii.

Cu toate acestea, chiar şi în absenţa restricţiilor, Statele Unite nu ar putea ajuta în prezent Europa, întrucât primul terminal de export al gazelor lichefiate nu va fi finalizat înainte de a doua jumătate a anului 2015.

Unii susţinători ai liberalizării exporturilor spun că eliminarea restricţiilor ar putea da un semnal preşedintelui rus Vladimir Putin că Statele Unite nu vor permite ca aliaţii lor să fie agresaţi.

Birocrație greoaie

Gazele pot fi exportate liber în ţările cu care Statele Unite au încheiat acorduri de liber-schimb, dar vânzările în alte state trebuie aprobate de Departamentul Energiei, iar companiile se plâng că procesul birocratic durează prea mult.

Ambasadorii au adresat scrisorile liderilor Congresului, în timp ce mai mulţi membri ai acestuia au cerut în această săptămână preşedintelui Obama să recurgă la puterea sa executivă pentru accelerarea aprobărilor.

Boehner a scris, la rândul său, într-un articol apărut în Wall Street Journal, că autorităţile de la Washington "fac prea puţin într-un domeniu în care ar trebui să procedeze invers. El a adăugat că exporturile mai mari ar crea mai multe locuri de muncă în industria energiei.

Din 2011 încoace, Departamentul american al Energiei a aprobat şase autorizaţii pentru construcţia de terminale destinate gazelor lichefiate provenite de la zăcămintele de şist. Primul dintre acestea, Sabine Pass din Louisiana, va începe exporturile în a doua jumătate a anului 2015. Cel puţin alte 24 de cereri sunt în aşteptare.

Gigantul francez Total SA anunță că va continua să investească în Rusia și în proiectul de gaze naturale lichefiate Yamal, în ciuda tensiunilor politice legate de Ucraina, în timp ce italienii de la Eni spun că rezervele de gaz ale Rusiei îi dau Moscovei un avantaj considerabil asupra Europei. BP și-a prezentat recent planul actualizat de investiții pentru 2014, printre punctele discutate numărându-se reafirmarea deciziei de menținere a proiectelor din Rusia. La rândul lor, americanii de la Exxon spun că este improbabil ca recentele tensiuni din Ucraina să le afecteze proiectele majore din Rusia.

„Suntem acolo pe termen lung”, a spus directorul executiv al Total, Christophe de Margerie. „Total și Yamal vor supraviețui cu siguranță acestei crize și altora, sper că nu prea multe”, adăugat el.

Producătorul de gaze rus Novatek, împreună cu Total și compania chineză CNPC, dezvoltă proiectul Yamal din zona arctică, de 26,9 miliarde de dolari, programat să intre în producție în 2017. „Rusia are nevie de gaze”, a spus de Margerie. Total, care este prezentă în Rusia din 1991, deține 20% din proiect.

Directorul executiv a menționat de asemenea că piața nu se aștepta la escaldarea crizei din Ucraina, fapt care creează riscul ca prețul petrolului să ajungă chiar și la 150 de dolari barilul.

Arma gazeiferă a Rusiei

La rândul său, Paolo Scaroni, directorul executiv al gigantului italian Eni, spune că rezervele vaste de gaze ale Rusiei îi dau un avantaj considerabil asupra Europei.

„Gazul rusesc este important pentru Europa și importanța sa crește”, a spus Scaron.

Rusia este cel mai mare furnizor de gaze al Europei, asigurând aproximativ un sfert din cererea continentului, care, la fluxurile zilnice actuale de 270 de milioane de metri cubi, valoarează aproximativ 100 de miloane de dolari pe zi. În jur de o treime din gazul rusesc este exportat prin Ucraina.

„Cel mai prost scenariu ar fi întreruperea totală a livrărilor rusești prin Ucraina”, a spus Scaroni, adăugând, totuși, că nu crede că se va ajunge până acolo.

BP depinde de ruși

Gigantul producător de petrol și gaze BP și-a prezentat recent planul actualizat pentru investitori pentru 2014, printre punctele discutate numărându-se reafirmarea deciziei de menținere a proiectelor din Rusia.

Din punctul său de vedere, BP este adânc înrădăcinată în sectorul energetic din Rusia. Drept rezultat al acțiunilor sale din ultimii câțiva ani, BP deține în prezent 20% din compania rusă petrolieră Rosneft. Investiția BP în Rosneft reprezintă o parte majoră a producției și a rezervelor dovedite ale companiei, mai ales acum că BP este o companie mult mai mică decât în trecut.

Participația BP la Rosneft aduce aproximativ 28% din producția de 3,2 milioane de barili pe zi și 37% din rezervele sale de petrol de 18 miliarde de barili.

În comparație cu alți giganți integrați europeni, este clar cât de mare este de fapt investiția BP în Rusia. Producția netă a BP în 2013 în Rusia a fost de 961.000 de barili echivalent petrol pe zi. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, compania Total a produs doar 192.000 de barili pe zi în Rusia anul trecut.

La rândul lor, americanii de la Exxon spun că este improbabil ca recentele tensiuni din Ucraina să le afecteze proiectele majore din Rusia.

Exxon: nimic nu se schimbă

Exxon Mobile Corp are mai multe în joc în Rusia decât oricare altă companie energetică din SUA, dar are încredere că proiectele sale vor rămâne în picioare, în ciuda tensiunilor recente dintre Vest și Kremlin.

„Nu a existat niciun impact asupra niciunuia dintre planurile sau activitățile noastre până la acest moment. Nici nu m-aș aștepta să fie vreunul, exceptând măsurile luate de guverne, care sunt dincolo de controlul nostru”, a spus directorul executiv Rex Tillerson, la întâlnirea anuală a companiei cu analiștii. „Nu vedem nicio nouă provocare ca urmare a situației actuale”, a adăugat el.

După ani de investiții, se așteaptă ca Exxon să înceapă să sape după petrol și gaze anul acesta într-un perimetru important de pe coasta de est a Rusiei și să foreze prima sondă a companiei în apele arctice ale Rusiei, unde ar putea exista miliarde de barili de petrol.

Deși Exxon a spus că aceste proiecte vor fi demarate conform programării inițiale, compania și-a amânat planurile privind începerea de lucrări de explorare pentru petrol în porțiunea ucraineană a Marii Neagre din cauza tensiunilor de acolo, a spus directorul executiv.

Au nevoie de noi resurse

Unii analiști privesc cu scepticism asigurările date de companie în legătură cu situația din Rusia, în contextul în care Vestul somează Rusia să își retragă forțele miliare din regiunea ucraineană Crimeea.

Problemele din Ucraina vin în contextul în care Exxon se confruntă cu îngrijorările investitorilor privind capacitatea sa de a găsi noi rezerve de petrol și gaze și costurile implicate de noile proiecte.

Compania are în plan reducerea cheltuielilor de capital, creșterea eficienței producției de petrol și gaze cu circa 10% în următorii trei ani, vânzarea unor active mai puțin profitabile și amânarea unor proiecte majore din Kazahstan și Australia.

Rusia l-a făcut CEO

Rex Tillerson cunoaște bine peisajul politic al Rusiei. El și-a consolidat urcarea în ierarhia Exxon cu mai mult de un deceniu în urmă, când a negociat o înțelegere care a dat acces companiei la perimetre petroliere semnificative de pe Insula Sakhalin din Rusia, în estul extrem.

În calitate de CEO, Tillerson a implicat Exxon într-o alianță mai strânsă cu Kremlinul, parafând un acord cu compania controlată de stat Rosneft pentru a explora o arie a zonei arctice a Rusiei care este mai mare decât statul Texas. Acest proiect va costa mai mult de 3,2 miliarde de dolari.

Înțelegerea din 2011 a fost semnată în prezența președintelui rus Vladimir Putin, în casa de vacanță a acestuia de la Marea Neagră. Parteneriatul a fost extins anul trecut, pemițând companiei Rosneft să cumpere participații la unele proiecte ale Exxon din Golful Mexic. Biografia lu Tillerson de pe site-ul Exxon menționează că a primit Ordinul Prieteniei din partea președintelui Putin anul trecut.

Exxon se pregătește să foreze prima sa sondă anul acesta în Marea Kara din Oceanul Arctic. Este una dintre cele mai îndeaproape urmărite sonde din lume, spun analiștii, un prospect care singur ar putea aduce miliarde de barili de petrol.

Compania plănuiește de asemenea să testeze potențialul de petrol al unui strat dens de rocă din vestul Siberiei, numit Șistul Bazhenov.

Guvernele trec, zăcămintele rămân

Chiar dacă Exxon are succes în Rusia, tot i-ar lua ani de zile pentru a pompa cantități semnificative de petrol și gaze din oceanul Arctic. Dar proiectele se întrevăd mari pentru companie, în contextul în care aceasta caută peste tot în lume noi surse de petrol. Producția Exxon a scăzut în ultimii doi ani, dar compania estimează că va adăuga echivalentul unei producții de un milion de noi barili până în 2017.

Rusia are nevoie de expertiza tehnică și de banii de investiții ai Exxon, spun analiștii. Compania asigură cea mai mare parte a costurilor pentru explorarea din zona arctică și un centru de cercetări pentru foraj în regiune.

Sancțiunile împotriva Rusiei ar putea împiedica planurile Exxon, a spus Pavel Molchanov, analist la Raymond James. „Este cu siguranță un scenariu plauzibil, acela că vor fi restricții ale investițiilor”, a spus el. El a adăugat că nu se așteaptă, totuși, la o blocadă pe exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.

Rex Tillerson a precizat că Exxon a avut de înfruntat sancțiuni și înainte, în Iran, Irak și Libia.

„Este doar un aspect al riscurilor cu care ne confruntăm acolo. Pentru țări care vor să își dezvolte resursele naturale, beneficiul pe care Exxon îl oferă nu se schimbă niciodată și de obicei supraviețuiește chiar când au loc schimbări de guverne”, a conchis el.

Preţul gazelor naturale importate de Ucraina din Rusia va fi majorat cu 37% după ce compania rusă de stat Gazprom a anulat tarifele cu discount şi a ameninţat că ar putea întrerupe livrările, a afirmat ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan.

Ucraina va plăti, începând din luna aprilie, 368,5 dolari/mia de metri cubi de gaze naturale, a precizat oficialul, citat de Bloomberg.

Anul trecut, Rusia şi Ucraina au convenit un tarif de 268,5 dolari/mia de metri cubi, preț care urma să fie ajustat trimestrial.

Gazprom a anunţat săptămâna trecută că preţul redus nu va mai fi valabil începând din luna aprilie, avertizând de asemenea că Ucraina riscă repetarea situaţiei de la începutul anului 2009, când livrările de gaze naturale au fost întrerupte temporar. De asemenea, compania rusă susţine că Ucraina are datorii de 1,9 miliarde de dolari în contul importurilor de gaze.

Gazprom a furnizat anul trecut mai mult de jumătate din necesarul de consum de gaze naturale al Ucrainei.

Preţul redus a fost oferit de Rusia în cadrul unui acord cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, destituit în februarie.

Preşedintele rus Vladimir Putin refuză să recunoască legitimitatea guvernului interimar instalat după înlăturarea lui Ianukovici. Forţe militare pro-ruse au ocupat Peninsula Crimeea, care găzduieşte la Sevastopol cartierul general al flotei ruse din Marea Neagră.

Parlamentul din Crimeea a votat săptămâna trecută secesiunea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă, convocând un referendum în acest sens pentru data de 16 martie.

"Voi discuta pe 19 martie, la Bruxelles, cu comisarul UE şi companiile", a afirmat ministrul ucrainean al Energiei, care se va întâlni săptămâna viitoare cu comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, pentru a găsi soluţii de înlocuire a gazului furnizat în prezent de Rusia.

Ucraina are nevoie în acest an de aproximativ 30 miliarde metri cubi de gaze din import. O treime din volum ar putea veni din Slovacia, a precizat oficialul ucrainean.

UPDATE: Gazprom amenință Ucraina cu tăierea gazelor. Europenii ar putea avea de suferit

Gazprom a avertizat vineri Ucraina că va opri livrările de gaze, din cauza unei datorii neplătite de 1,89 miliarde de dolari, aşa cum s-a întâmplat şi în 2009, când a fost perturbată aprovizionarea ţărilor europene.

"Înseamnă că Ucraina a încetat de facto să plătească gazele. Nu putem livra gaze gratis. Dacă Ucraina nu va regla arieratele, există riscul să revenim la situaţia din 2009", a avertizat directorul general al Gazprom, Alexi Miller.

El a precizat că 7 martie era data limită stabilită pentru plata livrărilor de gaze din februarie. "Gazprom nu a primit nimic în conturi. Datoriile au atins 1,89 miliarde de dolari", a subliniat Miller.

Avertismentul a intervenit în plină criză politică ruso-ucraineană.

Întreruperea livrărilor de gaze ar penaliza noul guvern ucrainean pro-occidental, venit la putere după demiterea la sfârşitul lunii februarie a preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, care pentru autorităţile de la Moscova este în continuare şeful de stat "legitim".

Oprirea livrărilor către Ucraina ar afecta şi Uniunea Europeană, care primeşte jumătate din gazele ruseşti prin Ucraina. La 1 ianuarie 2009, Gazprom a suspendat aprovizionarea cu gaze a Ucrainei din cauza unui diferend comercial, iar statele europene au fost afectate, în condiţiile în care unele dintre ele, precum Slovacia, depind în proporţie de 100% de livrările ruseşti.

Europa este în prezent mai puţin expusă la un astfel de blocaj, datorită creării unor rute alternative de livrare.

Gazele din Rusia acoperă în prezent 30% din necesarul de consum din Europa, iar din aceste livrări circa jumătate tranzitează Ucraina. Înainte de inaugurarea gazoductului Nord Stream, la sfârşitul lui 2011, trei sferturi din livrările ruseşti către Europa treceau prin Ucraina.

Nord Stream transportă gaze din Rusia în Germania, traversând Marea Baltică.

Comisarul european pentru Energie Gunther Oettinger a declarat marţi că UE va ajuta Ucraina, aflată în pragul falimentului, să plătească datoriile pentru gazedle ruseşti.

Dificultăţile Ucrainei de a plăti pentru gazele livrate de Gazprom se vor agrava în lunile următoare, întrucât Gazprom a decis ca în luna aprilie să elimine discountul de preţ oferit Ucrainei în decembrie. Rusia a acceptat atunci să reducă preţul gazelor livrate Ucrainei cu o treime, la 268,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi.

Europa, inclusiv România, își intensifică importurile de gaze rusești, în pofida stocurilor mari și a vremii călduroase

Importurile de gaze naturale din Rusia ale companiilor europene de utilități au ajuns la un maxim al lunii, cu toate că stocurile de gaze din depozitele de înmagazinare din Europa sunt la niveluri record, iar continentul traversează cea mai caldă iarnă din 2007 încoace. Importurile curente de gaze ale României sunt estimate la 1,708 milioane MWh pentru luna martie, în creștere cu 58% față de estimarea aferentă lunii anterioare, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Din datele Ministerului Energiei de la Moscova, citate de Bloomberg, reiese că Rusia a livrat 505 milioane de metri cubi de gaze către Europa, excluzând țările baltice, pe data de 4 martie, cea mai mare cantitate zilnică din 7 februarie încoace. Depozitele de înmagazinare din Europa sunt pline în proporție de 47%, cu 12 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit grupului de lobby Gas Infrastructure Europe.

Prețul gazelor naturale de pe piața britanică, de referință pentru Europa, au cunoscut cea mai mare creștere din ultimii peste doi ani pe 3 martie, pe fondul intensificării tensiunilor dintre Rusia și Ucraina pe tema peninsulei Crimeea. Prin Ucraina tranzitează circa 15% din gazele naturale rusești destinate Europei. Ulterior, prețul a mai scăzut, după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că nu este nevoie de o acțiune militară imediată a Rusiei în Crimeea.

Balcanicii își sporesc achizițiile

"Achizițiile în creștere ar putea proveni din țări precum Bulgaria, România și Serbia, care sunt dependente de importurile de gaze rusești care tranzitează Ucraina", spune Thierry Bros, analist la Societe Generale.

Necesarul de importuri curente de gaze ale României este estimat la 1,708 milioane MWh pentru luna martie, în creștere cu 58% față de estimarea aferentă lunii anterioare, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Bulgaria, care a suferit un adevărat "colaps" al industriei în ianuarie 2009, când tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost întrerupt, își sporește stocurile de gaze, a declarat premierul bulgar, Plamen Oresharski.

"Explorăm toate posibilitățile disponibile pentru a ne feri de surprize neplăcute. Analizele noastre arată că riscul de întrerupere a aprovizionării cu gaze este mic. Adăugând și gazele din producția proprie, plus măsurile luate pentru un consum rațional, vom avea rezerve suficiente pentru două luni", a spus premierul Bulgariei, în fața Parlamentului.

Serbia, la rândul său, și-a intensificat importurile, pentru a-și face rezerve suficiente în eventualitatea că situația din Ucraina degenerează, a anunțat Ministerul Energiei de la Belgrad. În timp ce comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a dat asigurări că nu există motive de îngrijorare pentru aprovizionarea cu gaze a UE pentru că "peste tot în Europa există stocuri de gaze", un purtător de cuvânt al Gazprom a refuzat să comenteze asupra motivelor pentru care livrările monopolului rus către Europa au crescut în ultima perioadă.

Agravarea dosarului ucrainean ar scumpi gazele

Europa traversează în prezent cea mai caldă iarnă din 2007 încoace și a treia din acest punct de vedere din 1981.

"Nivelul înalt al stocurilor nu este liniștitor decât pe termen scurt. Trebuie făcute stocuri și pentru iarna viitoare", se arată într-o analiză recentă a Bank of America. Gazele pentru iarna viitoare s-ar putea scumpi în Marea Britanie cu peste 20%, de la 66,5 pence/unitatea termică la peste 80 pence/unitatea termică, dacă tranzitul de gaze rusești prin Ucraina este întrerupt pentru o perioadă prelungită de timp, se spune în documentul citat.

Gazele cu livrare luna viitoare s-au scumpit cu 9,9% pe 3 martie, la 61,7 pence/unitatea termică, după o ieftinire cu 16% consemnată de la începutul anului.

Companiile europene de utilități își diversifică sursele de aprovizionare cu gaze naturale, pe fondul scăderii produciei interne. Unele dintre ele, cum ar fi gigantul britanic Centrica, contractează gaze naturale lichefiate din SUA, care a detronat Rusia din poziția de cel mai mare producător de gaze al lumii, grație boom-ului exploatărilor din șisturi bituminoase, prin fracturare hidraulică.

Anul trecut, importurile nete de gaze ale Marii Britanii au depășit pentru prima oară echivalentul a jumătate din stocurile din depozitele de înmagazinare ale Regatului Unit, potrivit datelor oficiale.

Americanii ar trebui să-i concureze pe ruși

O intervenție militară a Rusiei în Ucraina ar face să crească cererea de gaze naturale lichefiate a Europei, spune Sveinung Stoehle, CEO al Hoegh LNG Holdings, care va finaliza primul terminal de import de astfel de gaze din fosta Uniune Sovietică în august anul acesta, în Lituania.

"O astfel de situație ar spori semnificativ cererea și va scoate și mai mult în evidență nevoia de independență energetică. Iar singurul mod în care poți fi independent din punct de vedere al aprovizionării cu gaze este să cumperi gaze naturale lichefiate", a declarat Stoehle.

Anul viitor, SUA va începe exporturile prin terminalul de gaze naturale lichefiate de la Sabine Pass din Louisiana, investiție a celor de la Cheniere Energy. Acesta este primul dintre cele doar șase proiecte de acest tip autorizate de statul american din 2010 încoace, în condițiile în care nu mai puțin de alte 24 așteaptă aprobare.

Statele Unite ar trebui să urgenteze "dramatic" procedurile de aprobare a exporturilor de gaze naturale, a declarat recent John Boehner, purtătorul de cuvânt republican al Camerei Reprezentanților.

"Ar putea apărea concurență între livrările de gaze rusești prin conducte și cele de gaze naturale lichefiate provenind din SUA și, eventual, din Africa de Est", a declarat Birger Balteskard, responsabil cu operațiunile globale legate de gaze naturale lichefiate la ConocoPhillips.

Importanța Ucrainei ca țară de tranzit scade

Exporturile de hidrocarburi rusești rămân vitale pentru aprovizionarea Europei, însă rolul Ucrainei ca țară de tranzit a acestora se reduce treptat, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (International Energy Agency – IEA).

"Nu au existat probleme de natură fizică în aprovizionarea Europei cu țiței și gaze naturale rusești prin Ucraina", se arată într-o notă recentă a Agenției.

Importurile de gaze naturale rusești ale Europei au totalizat 167,2 miliarde de metri cubi anul trecut, crescând cu 12% față de 2012. Însă cantitatea de gaze care a tranzitat Ucraina a scăzut ca pondere în totalul acestor importuri, de la 65% în 2010 la 63,38% în 2011, 53,31% în 2012 și 49,22% în 2013.

"Coridorul sudic al conductei Druzhba, principala arteră de export de țiței către Europa Centrală a Rusiei, traversează nordul Ucrainei și a fost folosită la circa 75% din capacitate în ultimii câțiva ani. Este cea mai mare sursă de aprovizionare cu petrol pentru Slovacia, Ungaria și Cehia", se arată în notă.

Faptul că traversează cea mai blândă iarnă din 2007 încoace și că stocurile de gaze din depozitele sale de înmagazinare sunt la niveluri mulțumitoare face ca Europa să poată rezista circa 45 de zile în situația în care livrările de gaze rusești prin conducte ucrainene ar suferi întreruperi, ca urmare a tensiunilor dintre cele două țări. Pe de altă parte, Comisia Europeană a anunțat că va ajuta Ucraina să îşi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom, cifrate la circa 2 miliarde de dolari, și, mai mult, că este pregătită să aloce sute de milioane de euro pentru a finanța reparații capitale la sistemul ucrainean de conducte de gaze.

Depozitele europene de înmagazinare de gaze naturale erau pline în proporție de 49% pe data de 2 martie, potrivit Gas Infrastructure Europe, un grup de lobby al operatorilor europeni de conducte, cu sediul la Bruxelles. Această cantitate este echivalentă cu o lună și jumătate de importuri de gaze rusești care tranzitează conductele ucrainene.

"Nu e foarte frig și sunt gaze suficiente în depozitele de înmagazinare, pe care, oricum, producătorii de energie nu-l doresc", a declarat analistul Karen Sund, fost consilier al International Energy Agency și ai gigantului energetic britanic Centrica.

Momentan, debitul de gaze rusești prin conductele ucrainene este la niveluri normale, potrivit Gazprom și operatorului sistemului de conducte, Ukrtransgaz. Debitul la Velke Kapusany, cea mai mare stație de comprimare a gazelor din UE, situată la granița Ucrainei cu Slovacia, se cifra la 1.115 GWh pe 2 martie, față de 1.109 GWh cu un în urmă.

Contribuabilul european plătește factura

Pe de altă parte, Uniunea Europeană va ajuta Ucraina să îşi plătească datoriile pentru gazele livrate de Gazprom şi europenii nu trebuie să se îngrijoreze în privinţa aprovizionării cu gaze întrucât Moscova are nevoie de bani, a declarat marţi comisarul pentru Energie Gunther Oettinger, citat de AFP.

"Potrivit informaţiilor noastre, Naftogaz datorează Gazprom circa 2 miliarde de dolari. Vom regla aceste plăţi", a anunţat Oettinge la încheierea unei reuniuni a miniştrilor europeni ai Energiei.

Reglarea facturilor la gaze ale Ucrainei figurează în programul de ajutor pe care Comisia îl va aproba miercuri, a spus comisarul, precizând că ajutorul va fi completat de anumite state membre prin finanţări bilaterale.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un plan de ajutor pentru Ucraina, care se confruntă cu grave probleme financiare, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Bruxelles, Pia Ahrenkilde-Hansen.

Reparații capitale la conductele ucrainene

Mai mult, potrivit lui Oettinger, Comisia Europeană este pregătită să aloce sute de milioane de euro pentru a finanța reparații capitale la sistemul ucrainean de conducte de gaze.

„Suntem pregătiți să ajutăm la finanțarea de reparații capitale la rețeaua de conducte de gaze a Ucrainei”, a spus Oettinger. „Asta implică o sumă mare, de ordinul a sute de milioane de euro”, a completat comisarul.

Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.

Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.

La acoperirea datoriilor pentru gaze va fi folosit şi programul de 1 miliard de dolari anunţat de Statele Unite.

Dependență reciprocă

"Facturile neonorate trebuie achitate, pentru evitarea haosului", a insistat oficialul UE, el recunoscând faptul că decizia Gazprom, de eliminare din luna aprilie a discountului de preţ acordat Ucrainei anul trecut, va pune ţara în dificultate.

Ucraina deţine totuşi stocuri importante de gaze, estimate la 11,5 miliarde de metri cubi, potrivit CE.

Oettinger a explicat că Uniunea Europeană şi Rusia se află într-o situaţie de "dependenţă reciprocă", pentru că UE are nevoie de gazele ruseşti, în timp ce Rusia are nevoie de banii pe gaze, pentru economie.

În opinia sa, Rusia nu are niciun interes să se angajeze într-un conflict al gazelor cu UE, mai ales că vine primăvara.

Au crescut importurile de la Gazprom

Gazprom a vândut anul trecut 133 de miliarde de metri cubi de gaze în UE, în creştere cu 16,3% faţă de 2012, potrivit datelor Comisiei Europene şi ale grupului rus.

Principalii cumpărători de gaze ruseşti au fost Germania, cu 40 de miliarde de metri cubi, Italia, cu 25,3 miliarde metri cubi şi Marea Britanie, cu 12,4 miliarde metri cubi.

UE dispune în prezent de rezerve de 40 de miliarde de metri cubi de gaze. "Am constituit stocuri din mai 2013, jumătate din această cantitate poate ajunge până la Paşte", a asigurat Oettinger.

Uniunea Europeană ar putea, dacă va fi necesar, să furnizeze gaze Ucrainei, întrucât sistemul de conducte permite inversarea fluxului, sistem care, în timpul crizei din 2009, nu era disponibil.

Care sunt alternativele Europei

Europa, care a importat anul trecut din Rusia 30% din necesarul de gaze, se mai aprovizionează din ţări precum Norvegia, Olanda şi Marea Britanie, iar gaze lichefiate cumpără din ţări nord-africate precum Qatar.

Norvegia, al doilea mare furnizor de gaze al Europei, are capacitatea să majoreze exporturile cu 10%, a declarat Kjell Larsen, purtător de cuvânt al Gassco, operatorul reţelei de gaze din această ţară.

Importurile de gaze lichefiate ale Europei au scăzut anul trecut la 46 de miliarde de metri cubi, de la 65 de miliarde de metri cubi în 2012, cu livrări mai reduse în Marea Britanie, Spania şi Italia, din cauza orientării producătorilor către pieţele mai profitabile din Asia.

Gazele lichefiate ar putea reveni însă în Europa, dacă temerile legate de livrările prin Ucraina ale Rusiei se vor amplifica.

Aprovizionarea cu gaze naturale a Europei ar putea avea de suferit ca urmare a agravării tensiunilor politice din Ucraina și a condițiilor economice inadecvate, iar prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom, a anunțat monopolul energetic gigant al Rusiei.

"Escaladarea tensiunilor politice din Ucraina, agravate de condițiile economice inadecvate, ar putea cauza disfuncționalități în aprovizionarea cu gaze naturale a Europei. Vom face tot ce ne stă în putință pentru a minimiza riscurile cu care se confruntă exporturile noastre", se arată într-un document Gazprom, citat de agenția ITAR-TASS.

"Vom continua să investim în alte proiecte orientate spre export, cum ar fi gazoductul South Stream, și ne vom majora capacitatea de producție și export pe segmentul gazelor naturale lichefiate. De asemenea, ne vom spori accesul la capacități de înmagazinare de gaze din Europa", a declarat directorul financiar al Gazprom, Andrei Kruglov.

Acesta a adăugat că, deocamdată, aprovizionarea de către Gazprom a Ucrainei continuă potrivit programului stabilit, cu toate că ucrainenii nu și-au plătit datoriile restante față de compania rusă.

La loc comanda cu ieftinirea

Pe de altă parte, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, a declarat că prețul gazelor livrate ucrainenilor va fi majorat începând cu luna viitoare, din caua faptului că aceștia nu și-au plătit datoriile restante către Gazprom.

În decembrie, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că Gazprom a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi. În schimb, luni, într-o apariție televizată, Putin a subliniat faptul că Ucraina nu și-a plătit datoriile către Gazprom.

"Nu și-au plătit datoriile, care se ridică în prezent la 1,5 miliarde de dolari, iar dacă nu vor plăti nici livrările de gaze din februrie, suma va urca la 2 miliarde de dolari. Dacă nu plătesc, vom reveni la prețurile anterioare. E perfect logic din punct de vedere comercial. Nu are nici o legătură cu situația politică din Ucraina. Pur și simplu nu și-au îndeplinit obligațiile, astfel încât e normal să acționăm așa", a declarat Putin.

Potrivit lui Alexei Miller, Ucraina a informat Gazprom, luni, că nu va putea să plătească integral gazele livrate de ruși în februarie.

Riscă tot mai mare de restructurare a datoriilor

"În aceste condiții, în care Ucraina nu își îndeplinește obligațiile și nu respectă termenii acordului de reducere a prețului de livrare al gazelor, Gazprom a decis să nu mai acorde respectivul discount începând cu luna viitoare", a spus Miller, la o întâlnire de marți cu președintele Rusiei, Dmitri Medvedev.

Revenirea la prețul de 400 de dolari/mia de metri cubi va pune și mai multă presiune pe finanțele publice ale Ucrainei, mulți analiști fiind de părere că guvernul de la Kiev va solicita deținătorilor de titluri de stat ucrainene o restructurare a datoriilor.

"Rău-platnicii trebuie să înțeleagă că, dacă nu achită bunurile care le-au fost furnizate, vor suporta consecințe negative și nu vor mai beneficia de condițiile favorabile care le-au fost acordate anterior", a conchis președintele Rusiei.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Cine depinde cel mai mult de Rusia

Cele 28 de state ale Uniunii Europene au importat cumulat, din Rusia, produse energetice în valoare de 121,77 miliarde de euro în primele nouă luni din 2013, ușor sub nivelul din perioada similară a anului trecut (122,63 miliarde euro), energia, în special gazele naturale, reprezentând aproape 80% din totalul importurilor Europei din Rusia.

Statul UE cu cele mai mari importuri din Rusia este Germania (28,8 miliarde euro, 19% din importurile UE din Rusia), urmată de Olanda (22,4 miliarde euro, 14%), Italia (14,9 miliarde euro, 10%) și Polonia (13,9 miliarde euro, 9%).

Gazprom Export, divizia de livrări internaționale a gigantului rus Gazprom, a vândut anul trecut României o cantitate totală de gaze naturale de 1,19 miliarde de metri cubi, cu aproape 50% mai mică decât cea livrată în 2012, de 2,17 miliarde metri cubi, pe fondul scăderii cererii și consumului de gaze în România.

În 2013, România a plătit pe gazele importate de la ruși 476 de milioane de dolari, față de 953 de milioane de dolari în 2012, adică de 2 ori mai puțin.

Potrivit datelor Gazprom Export, principalul client al Gazprom în Europa este Germania, care a importat, anul trecut, 40,18 miliarde de metri cubi de gaze naturale, urmată de Turcia (26,61 miliarde de metri cubi), Italia (25,33 miliarde de metri cubi) și Marea Britanie (12,46 miliarde de metri cubi).

În Europa Centrală și de Est, potrivit datelor România este al șaptelea client ca importanță pentru Gazprom, fiind devansată de Polonia (9,80 miliarde de metri cubi), Cehia (7,32), Ungaria (6), Slovacia (5,42), Austria (5,23) și Bulgaria (2,76).

Este din ce în ce mai limpede că, de facto (chiar dacă, cel mai probabil, nu și de iure, cel puțin deocamdată), Ucraina se îndreaptă către o secesiune între regiunea de vest, prooccidentală, și cea de est, rusofonă. Acest lucru are efecte importante atât asupra valorificării resurselor de gaze naturale ale țării, inclusiv a celor neconvenționale, de șist, cât mai ales asupra sistemului ucrainean de conducte de transport gaze, de care depinde în bună măsură aprovizionarea Europei.

Sciziunea internă a Ucrainei împarte practic în două zăcămintele de gaze de șist ale țării, între rusofoni și prooccidentali. Mai mult, se pune problema controlului asupra resurselor de gaze naturale offshore ale Ucrainei, localizate în platoul continental al Mării Negre, proiect în care este implicată și OMV Petrom.

Cât privește sistemul de conducte de gaze, tabăra prorusă ar fi dispusă să cedeze Rusiei controlul asupra acestuia, în timp ce cea proocidentală ar dori o aliniere a sistemului la normele UE din energie, ceea ce ar avea consecințe dezastruoase asupra Gazprom, care își exportă producția în Occident prin conductele respective.

Fracturare hidraulică, dar și geopolitică

Ucraina dispune de două zăcăminte majore de gaze de șist. Unul dintre acestea este localizat la Oleska, în vestul țării, unde americanii de la Chevron ar putea începe operațiunile cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

Chevron și autoritățile de la Kiev au semnat, în noiembrie anul trecut, un acord, în valoare de 10 miliarde de dolari, de împărțire a producției de gaze de șist de pe câmpul Oleska. Concesiunea se întinde în regiunile Lvov și Ivano-Frankivsk. Estimările oficiale indică o producție anuală, de pe această concesiune, cifrată între 5 și 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În estul rusofon al Ucrainei se află un alt zăcământ major de gaze de șist, cel de la Yuzivska. Pe 24 ianuarie anul acesta, la Davos, Ucraina a semnat cu cei de la Royal Dutch Shell un acord pe 50 de ani, în valoare de 10 miliarde de dolari, pentru explorarea și exploatarea respectivului zăcământ.

Rușii au recționat imediat

Shell intenționează să instaleze un număr de 15 sonde de explorare în cadrul proiectului, care va fi derulat prin intermediul unui joint-venture format cu o companie locală creată special în acest scop, numită Nadra Yuzivska.

Concesiunea Royal Dutch Shell din Ucraina ar putea conține până la 113 miliarde de metri cubi de gaze naturale, aproape cât totalul rezervelor confirmate de gaze ale Algeriei, unul dintre cei mai mari exportatori ai lumii, susține guvernul de la Kiev. Potrivit autorităților ucrainene, Shell ar putea produce între 8 și 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ceea ce ar acoperi circa 20% din consumul total al Ucrainei.

La o zi după semnarea de catre ucraineni a acordului cu Shell, Gazprom a trimis monopolului de petrol și gaze al Ucrainei, Naftogaz, o factură de 7 miliarde de dolari, pe care pretindea că Naftogaz îi datorează pentru gazele contractate, dar neconsumate în 2012.

În perioada 2006 – 2009, Gazprom a tăiat de două ori aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, în timpul unor ierni deosebit de geroase. Acest lucru a dat peste cap alimentarea cu gaze a întregii Europe, întrucât gazul rusesc livrat de Gazprom partenerilor europeni tranzitează Ucraina, prin intermediul infrastructurii de conducte construite în epoca sovietică.

Offshore-ul a rămas în coadă de pește

Și mai importantă, și mai sub semnul întrebării, dat fiind evoluțiile politice din Ucraina, este soarta zăcământului convențional offshore de gaze naturale Skifska, de pe platoul continental al Mării Negre.

În septembrie anul trecut, Ucraina a încheiat un acord formal cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra privind împărţirea producţiei care urmează să fie extrasă din perimetrul gazeifer Skifska din nord-vestul Mării Negre, în apropiere de granița cu România. Producția zăcământului respectiv este estimată la 8-10 miliarde de metri cubi anual, echivalent cu jumătate din consumul României.

Problema este că respectivul acord formal a rămas, deocamdată, literă moartă. În ianuarie anul acesta, semnarea unui contract ferm a fost amânată pentru a doua oară la rând de către autoritățile de la Kiev, din cauza instabilității politice din Ucraina. Amânarea a fost anunțată după ce, în decembrie 2013, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina, de la peste 400 la 268,5 dolari/mia de metri cubi.

Rusia vrea controlul asupra conductelor de gaze ucrainene

Chiar dacă Rusia își va ține promisiunea de ieftinire a exporturilor de gaze către Ucraina, reducerea de preț nu va veni fără costuri. Practic, rușii le cer ucrainenilor trei lucruri: respingerea normelor energetice ale UE privind transportul gazelor, transferul către Gazprom al administrării sistemului național de conducte de gaze al Ucrainei și renunțarea la ideea de a importa gaze din alte surse decât Rusia, via Slovacia sau Turcia.

În ultimele trei luni, înalți oficiali ucraineni, începând chiar cu fostul președinte Ianukovici, au dat semnale că sunt gata să respecte toate cele trei condiții ale Rusiei.

La începutul anului 2000, Moscova și Kievul au discutat varianta ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Însă potrivit publicației online prooccidentale ucrainianweek.com, chiar dacă cele două gazoducte ar fi construite și ar funcționa la capacitate maximă, asta tot nu ar permite Gazprom să se dispenseze cu totul de sistemul ucrainean de conducte de gaze pentru exporturile sale către Occident.

Pravda: Ucraina, câmpul bătăliei UE-Gazprom

Adevărata miză a conflictului din Ucraina este redistribuirea profiturilor de miliarde de dolari rezultate din activitatea de vânzare a gazelor naturale, fiind vorba nu despre o bătălie între Rusia și Ucraina, ci de una dintre Rusia și UE, a declarat economistul rus Said Gafurov, citat de Pravda.

"Sunt mulți bani în joc. Este vorba despre implementarea de către Ucraina a normelor UE privind interzicerea situației în care o companie deținătoare a unui sistem de conducte de transport de gaze este totodată și producător al gazelor transportate prin respectivul sistem de conducte", a spus Gafurov.

Ca urmare a acestor norme, cuprinse în așa-numitul Al Treilea Pachet Energetic, Gazprom este obligată, pentru a continua să să rămână în business în UE, să permită altor companii accesul la conductele prin care își transportă gazele, iar dacă nu există doritori în acest sens, să păstreze liberă în permanență o anumită capacitate de transport de rezervă. Acest lucru reduce semnificativ profitabilitatea investițiilor Gazprom în majorarea producției sale de gaze naturale. Este, de altfel, unul dintre principalele motive pentru care Rusia este interesată ca Ucraina să nu intre în asociere cu UE.

Gafurov a mai arătat că, de la debutul conflictului din Ucraina, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a fost extrem de volatil, investitorii temându-se de efectele asupra companiei ale unei eventuale alinieri a Ucrainei la standardele UE privind transportul de gaze naturale.

"Aceste norme sunt pur și simplu nerușinate, căci permit statelor membre UE să anuleze pur și simplu contractele pe termen lung semnate cu Gazprom. Ceea ce este bun pentru Gazprom este bun și pentru Rusia. Rusia este extrem de interesată ca Ucraina să nu adere la normele energetice ale UE, pentru că ar fi rău pentru economie, pentru exporturi și pentru balanța de plăți", a conchis economistul rus.

Rusia va scădea preţul gazelor naturale pe care le vinde Ucrainei, a anunţat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, după întâlnirea cu omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, la Moscova.

Putin a afirmat că Rusia a acceptat să micşoreze cu o treime preţul gazelor pe care le exportă în Ucraina. Acestea vor costa 268,5 dolari/ 1.000 de metri cubi, faţă de peste 400 de dolari în prezent.

El a declarat, de asemenea, că problema aderării Ucrainei la uniunea vamală condusă de Moscova, de care se temea opoziţia proeuropeană de la Kiev, nu a fost discutată în cadrul acestor negocieri.

"Aş vrea să asigur pe toată lumea că nu am discutat astăzi despre aderarea Ucrainei la uniunea vamală", a declarat el.

În privința ieftinirii gazelor pentru Ucraina, Putin a precizat că este vorba de o soluție temporară și că termenii viitoarelor contracte pe termen lung vor fi stabiliți avându-se în vedere necesitatea ca fluxul de gaze rusești către Europa, care tranzitează Ucraina, să nu fie întrerupt.

Potrivit oficialităților de la Kiev, noul preț al gazelor rusești exportate către Ucraina va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014 și va fi valabil până în 2019.

Mai mult, Putin a anunțat că guvernul rus va debloca 15 miliarde de dolari din fondul său de urgență, cu care va cumpăra titluri de stat ale Ucrainei.

În plus, Rusia va ridica barierele comerciale impuse Ucrainei la începutul acestui an, într-un moment în care Ucraina părea gata să semneze un acord de asociere cu UE. Între timp, Viktor Ianukovici și-a modificat poziția cu 180 de grade, suspendând negocierile cu UE, ceea ce a declanșat masive proteste de stradă în Ucraina.

Nu sperau la un deal atât de avantajos

Premierul ucrainean, Mykola Azarov, declara, cu o zi înainte, că speră ca Ucraina să obțină de la Rusia o reducere a prețului de livrare a gazelor naturale, în urma convorbirilor dintre președinții celor două state, Viktor Ianukovici și Vladimir Putin, programate marți.

"Prețul gazelor pentru Ucraina ar putea fi fixat la media prețurilor pe care Rusia le practică pentru livrările către statele europene", a spus Azarov, la un post ucrainean de televiziune.

Potrivit analiștilor, asta ar însemna o ieftinire a gazelor importate de Ucraina din Rusia de la actualul nivel de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi la 370-380 de dolari pe mia de metri cubi.

Securitatea livrărilor către Europa

Azarov a mai spus că guvernul său este gata să reia discuțiile cu Rusia despre crearea unui consorțiu, cu implicarea partenerilor din UE, care să se ocupe de administrarea și modernizarea rețelei de conducte de transport de gaze a Ucrainei, aflată într-o stare avansată de uzură tehnică și morală.

Kievul și Moscova au mai discutat despre ideea înființării unui astfel de consorțiu tripartit la începutul anului 2000, una dintre variante fiind aceea ca Gazprom să închirieze de la ucraineni rețeaua de transport de gaze, pentru a asigura securitatea livrărilor către Europa, mai ales pe timp de iarnă. Tratativele au fost suspendate după venirea la putere a lui Viktor Ianukovici, pe o platformă politică pro-occidentală.

La acea dată, autoritățile ucrainene au susținut că închirierea și cedarea către Rusia a administrării rețelei de conducte de gaze ar pune în pericol securitatea națională. Refuzul Ucrainei a determinat Rusia să lanseze proiectele de gazoducte Nord Stream și South Stream, menite să asigure tranzitul gazelor rusești către Europa fără să mai fie nevoie de utilizarea conductelor ucrainene.

Deal economic cu implicații militare

Prim-vicepremierul Ucrainei, Serghei Arbuzov, a ținut să precizeze că acordurile care urmează să fie discutate marți de către președinții Ianukovici și Putin au ca scop unic întărirea securității economice a țării și nu vizează în nici un fel aderarea Ucrainei la uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Anterior, un înalt oficial rus declarase că, în cazul în care Ucraina nu va dori să se alăture respectivei uniuni vamale, va trebui totuși să ofere ceva la schimb contra unei eventuale ieftiniri a livrărilor de gaze rusești, sugerând că ar putea fi vorba despre îmbunătățirea termenilor acordului cu privire la staționarea flotei rusești în apele teritoriale ucrainene ale Mării Negre, în peninsula Crimeea.

Oficialul a amintit că, în 2010, Ucraina a acceptat extinderea perioadei de staționare a flotei militare a Rusiei în portul Sevastopol în schimbul unei reduceri de preț la gaze și a sugerat că scenariul s-ar putea repeta în perioada următoare.

Amenințați cu incapacitatea de plată

Un alt aspect care urmeză să fie abordat mâine în cadrul convorbirilor dintre Ianukovici și Putin este posibilitatea ca Rusia să acorde Ucrainei un împrumut de stat de până la 15 miliarde de dolari, din cre 5 miliarde ar urma să fie accesate de ucraineni anul acesta.

Întâlnirea are loc într-un moment extrem dificil pentru Ucraina. Pe lângă protestele masive de stradă (reprimate violent pe alocuri de autorități) cauzate de suspendarea de către guvernul de la Kiev a discuțiilor privitoare la încheierea de acorduri de liber-schimb și asociere cu UE, țara se confruntă cu cea de-a treia recesiune din 2008 încoace, iar rezervele sale valutare sunt la minimul ultimilor șapte ani.

Statul ucrainean are nevoie de cel puțin 10 miliarde de dolari pentru a putea evita intrarea în incapacitate de plată, potrivit prim-vicepremierului Arbuzov, după ce negocierile pentru un împrumut de 15 miliarde de dolari de la FMI au eșuat, ca urmare a refuzului Kievului de a tăia subvențiile la energie și în special de a renunța la subvenționarea prețului gazelor pentru gospodăriile populației.

Rusia va oferi Ucrainei gaze naturale mai ieftine cu condiția ca guvernul de la Kiev să aleagă să se alăture uniunii vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, după blocarea negocierilor privind încheierea unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, a declarat prim-vicepremierul rus Igor Șuhalov. În același timp, prețul acțiunilor Gazprom la bursă a scăzut semnificativ, investitorii așteptându-se ca, pe fondul amplelor proteste din Ucraina, gigantul rus să se vadă nevoit să efectueze ample reduceri de prețuri la exporturile de gaze destinate ucrainenilor, în timp ce aceștia din urmă s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei.

Dificultățile economice cu care se confruntă Ucraina s-ar rezolva în cel mai bun mod prin integrarea cu Rusia, a spus Șuhalov, într-un interviu acordat Bloomberg.

"Nimeni în afară de Rusia nu poate oferi Ucrainei resursele necesare atât de repede și în cantități atât de mari. Un acord în privința livrărilor de gaze ar scăpa Ucraina de o mare problemă. Putem, de asemenea, să le acordăm un împrumut, însă nu îi vom ajuta fără ca ei să-și asume niște angajamente față de noi", a declarat prim-vicepremierul Rusiei.

Miros politic de gaze

Ucraina a suspendat săptămâna trecută negocierile privind semnarea unui acord comercial cu UE, pentru a-și reconsolida legăturile economice cu Rusia. Țara reprezintă o rută cheie pentru livrările de gaze ale Rusiei către Europa. 50% din exporturile Ucrainei sunt destinate Rusiei și UE, în proporții aproximativ egale.

Ambițiile președintelui rus Vladimir Putin de a construi un bloc economic al fostelor state sovietice care să concureze cu UE l-au pus în conflict cu liderii europeni, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel. Pe de altă parte, duplicitatea președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în privința acordului cu UE a declanșat cele mai ample proteste de stradă din Ucraina de la revoluția portocalie din 2004 încoace.

"Ucraina știe că va beneficia de un preț diferit pentru livrările de gaze din Rusia dacă se va angaja să adere la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, așa cum a făcut deja Armenia, care a decis în septembrie să se alăture respectivului bloc în loc să semneze un acord cu UE. Negociem deschis și transparent cu Armenia și le oferim un preț special la gaze ca urmare a faptului că s-au angajat să semneze o serie întreagă de acorduri legate de uniunea vamală", a declarat Șuhalov.

Ucraina nu ar trebui să fie obligată să aleagă între Rusia și UE, căci toate țările ar trebui să fie libere să-și decidă singure politica externă, a declarat cancelarul german Angela Merkel, pe 27 noiembrie. "Războiul rece s-a sfârșit", a spus ea.

La rândul său, președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski, a condamnat ceea ce a numit "politica de presiune și șantaj" a Rusiei în raporturile cu Ucraina.

Presiuni mari

Ucraina va purta tratative cu Rusia în următoarele două săptămâni, pentru a ajunge la un acord în privința prețului gazelor pe 2014, care să permită guvernului de la Kiev să elaboreze un buget pe anul viitor, a declarat, luni, premierul ucrainean, Mykola Azarov.

"Nu este deloc în interesul Ucrainei să rămână la mijloc între UE și Rusia, fără să se alăture nici unuia dintre cele două blocuri. Dacă Ucraina nu alege nici o direcție politică, tensiunile din țară vor fi din ce în ce mai mari. Aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan ar da un impuls pozitiv economiei ucrainene", a declarat Andrei Slepnev, responsabil cu comerțul în cadrul Comisiei Economice Eurasiatice a uniunii vamale, fost ministru adjunct al Economiei în Rusia.

Dacă Ucraina va semna acordul de liber-schimb cu UE, riscă să îi fie impuse tarife la exporturile către uniunea vamală condusă de UE, i-a transmis premierul rus, Dmitri Medvedev, omologului său ucrainean Azarov, pe 20 noiembrie. La o săptămână distanță, Azarov declara, în Parlamentul ucrainean, că uniunea vamală va stopa deîndată orice relații comerciale cu Ucraina dacă țara se va asocia cu UE, ceea ce va duce la pierderea a 400.000 de locuri de muncă.

În al doilea trimestru al acestui an, Ucraina a intrat în a treia recesiune din 2008 încoace, din cauza reducerii semnificative a cererii pentru exporturi de oțel, iar moneda națională s-a prăbușit în raport cu dolarul și euro. Intrarea în uniunea vamală ar reduce deficitul de cont curent al Ucrainei, prin scăderea costurilor cu energia.

Gazprom – "victimă" colaterală?

Pe de altă parte, acțiunile Gazprom au scăzut, marți, cu 3% la bursa din New York, atingând nivelul minim al ultimelor trei luni, pe fondul amplificării protestelor de stradă din Ucraina.

"Gazprom se confruntă cu riscuri majore din cauza protestelor de stradă din Ucraina. Cel mai probabil, Gazprom va fi nevoită să taie semnificativ din prețul perceput Ucrainei pentru livrările de gaze, în timp ce aceasta s-ar putea folosi de prilej pentru a scumpi tariful de tranzit al gazelor naturale rusești destinate Europei prin sistemul de conducte al Ucrainei", a declarat Mansur Mammadov, administrator la Kazimir Partners.

În ultimul trimestru al anului trecut, Ucraina a plătit un preț mediu de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi de gaze rusești. Ucrainenii consideră că prețul "corect" ar fi de circa 300 de dolari pe mia de metri cubi.

"Prețul de acum nu este unul realist, ci unul politic. Acțiunile Gazprom se află sub presiune la vânzare pentru că Rusia a oferit Ucrainei o reducere dramatică a prețului la gaze pentru a nu semna acordul de liber-schimb cu UE", conchide Ian Hague, administrator la Firebird Management.

Gigantul rus Gazprom a somat, marți, Ucraina, să plătească o factură restantă de import de gaze din Rusia în valoare de aproape 900 de milioane de dolari, creând îngrijorări cu privire la perspectiva de reluare a problemelor de aprovizionare cu gaze a Europei pe timp de iarnă, care au survenit de două ori în ultimii ani.

Directorul general al Gazprom, Alexei Miller, a declarat că Ucraina nu a plătit nici până acum factura de 882 de milioane de dolari aferentă livrărilor de gaze rusești pe luna august, cu toate că scadența acesteia fusese prelungită până la începutul lunii octombrie. Miller nu a amenințat cu stoparea livrărilor, dar a precizat că Gazprom se gândește ca, în viitor, să le ceară ucrainenilor să plătească în avans pentru gazele pe care le importă din Rusia.

Mai mult, șeful Gazprom a spus că Rusia a plătit deja Ucrainei un avans de 1 miliard de dolari din tariful de tranzit aferent livrărilor de gaze rusești către Europa prin intermediul sistemului ucrainean de conducte.

"Export" de iarnă rusească către Europa?

"Problema plăților datorate de Ucraina pentru livrările rusești de gaze naturale se agravează", i-a spus Miller, în public, premierului rus Dmitri Medvedev, cu ocazia unei convorbiri televizate. În replică, șeful guvernului de la Kiev, Mykola Azarov, a declarat că autoritățile ucrainene au situația sub control și că problema va fi rezolvată de către managementul celor două companii de stat implicate, Gazprom și Naftogaz.

Dispute similare cu privire la valoarea și scadența de plată a facturilor aferente exporturilor de gaze ale Gazprom către Ucraina au dus la tăierea de către ruși a livrărilor către ucraineni în 2006 și 2009, lăsând în frig timp de zile în șir mai multe state europene care se aprovizionează cu gaze din Rusia prin intermediul Ucrainei.

Ucraina este aproape 100% dependentă energetic de Rusia și, totodată, asigură grosul livrărilor de gaze naturale ale Rusiei către piața europeană, unde Gazprom asigură peste o treime din necesarul de consum.

Armă politică

"Se apropie iarna, cel mai prost moment pentru conflicte între Rusia și Ucraina. Vom vedea dacă istoria se repetă", spune Jonathan Stern, președintele Oxfort Institute for Energy Studies.

De ani de zile, Ucraina le cere rușilor să reducă prețul de livrare al gazelor importate, motivând că acestea sunt nedrept de mari comparativ cu cele practicate față de alte state vecine și au ca efect slăbirea economiei ucrainene. Ucraina a reintrat în recesiune anul acesta și se confruntă cu mari probleme legate de deficitul bugetar și comercial, precum și cu scăderea dramatică a rezervelor valutare.

Gazprom a refuzat să ieftinească gazele exportate Ucrainei, spunând că acest lucru ar putea fi posibil doar cu condiția ca Ucraina să se alăture unei uniuni vamale create de Moscova și care ar urma să cuprindă și alte state post-sovietice. În schimb, Ucraina insistă asupra intenției de a semna un acord de liber schimb și de asociere politică cu UE luna viitoare, fapt care o împiedică să se alăture uniunii vamale dominate de Rusia. În replică, Rusia a amenințat că va înăspri controalele la vamă pentru transporturile ucrainene de mărfuri, afectând astfel comerțul exterior și economia statului vecin.

Singura soluție e diversificarea

"Atitudinea Rusiei este un avertisment față de vecinul său, aflat în criză de bani. Rusia pune tot mai multă presiune pe Ucraina, pe multiple planuri, pentru a bloca integrarea europeană a acesteia", a declarat un diplomat european, sub protecția anonimatului.

Rusia neagă această interpretare. "Nu e un subiect politic, ci unul strict comercial. Gazprom a dat dovadă de flexibilitate în raporturile sale financiare cu Naftogaz, dar totul are o limită", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea de stat Rossiya 24.

De la crizele de aprovizionare cu gaze care au afectat Europa în 2006 și 2009, Gazprom și UE au luat o serie de măsuri pentru a minimiza pe viitor impactul posibilelor diferende dintre Rusia și Ucraina pe această temă. Gazprom a construit un nou gazoduct, Nord Stream, care trece pe sub Marea Baltică și ajunge în Germania, și a început lucrările la un altul, care va face legătura cu Europa de sud-est, via Marea Neagră. La rândul ei, Europa a construit o serie de conducte de interconectare a sistemelor sale naționale de aprovizionare cu gaze, pentru a spori flexibilitatea livrărilor.

Analiștii spun că, în cazul în care problemele cu ucrainenii se vor agrava, Gazprom ar putea redirecționa exporturile de gaze către Europa prin Nord Stream. Însă, pe de altă parte, este în interesul ambelor părți să evite să mai creeze probleme de aprovizionare Europei, printre altele din motive de reputație, astfel că, cel mai probabil, Gazprom și Naftogaz vor încerca să negocieze un deal cu privire la factura restantă a Ucrainei pentru gazele rusești. {jathumbnailoff}

Premierul Ucrainei a amenințat că țara sa, în următorii câțiva ani, ar putea înceta cu totul să mai importe gaze naturale din Rusia, de la gigantul de stat Gazprom, dacă actualii termeni contractuali și în primul rând prețul de livrare nu sunt modificați.

„Dacă actualul preț este menținut, Ucraina ar putea stopa unilateral toate importurile de gaze din Rusia. Vă asigur că această amenințare este foarte reală”, a declarat premierul Mykola Azarov pentru agenția RIA Novosti și postul rus de televiziune Rossiya 24.

Azarov a adăugat că Ucraina plănuiește să pună capăt dependenței sale de gazele rusești îmbunătățindu-și eficiența energetică, reducând consumul de gaze, majorându-și producția internă proprie de hidrocarburi și dezvoltând surse alternative de energie.

În replică, Natalia Timakova, un purtător de cuvânt al premierului Rusiei Dmitri Medvedev, a avertizat guvernul de la Kiev că presiunile sale pentru revizuirea contractelor de import gaze naturale din Rusia ar putea avea consecințe grave pentru Ucraina.

Război vechi

„Înainte de a face astfel de declarații, partenerii noștri ucraineni ar trebui să țină cont de faptul că orice revizuire unilaterală a termenilor contractului de import gaze va fi urmată de sancțiuni”, a spus Timakova.

Kievul și Moscova au o lungă istorie de dispute cu privire la importul de gaze naturale, în special în ceea ce privește prețurile impuse de Moscova. Cele două state s-au tot certat în ultimii ani pe termenii unui contract de livrare gaze semnat în 2009.

Cel mai recent, în ianuarie anul acesta, Gazprom le-a prezentat celor de la Naftogaz, moopolul energetic de stat al Ucrainei, o factură de 7 miliarde de dolari, susținând că, potrivit contractului în vigoare dintre cele două părți, ucrainenii trebuie să plătească și pentru gazele puse la dispoziție de Gazprom, dar neutilizate de beneficiar.

Contractul din 2009 prevede că Ucraina trebuie să plătească cel puțin 33,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, chiar dacă nu utilizează în totalitate cantitatea respectivă, clauza neputând fi ajustată în funcție de nivelul real al cererii din partea Ucrainei.

În 2011, Ucraina a importat circa 40 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, iar în 2012 a redus importul la doar 25 de miliarde de metri cubi. Prețul gazelor rusești livrate în Ucraina în 2013 este de peste 400 de dolari pe mia de metri cubi.

Rușii îi amenință și pe moldoveni

Și Republica Moldova trebuie să-și înnoiască în 2014 contractul de import de gaze naturale de la rușii de la Gazprom, iar statul rus se folosește de acest lucru pentru a pune presiuni pe autoritățile de la Chișinău în dosarul strângerii relațiilor dintre Moldova și UE, precum și în problema transnistreană.

Astfel, la începutul lunii septembrie, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a sugerat, cu ocazia unei vizite la Chişinău, că în cazul unui acord de asociere între Republica Moldova şi UE, Rusia ar putea înceta livrările de gaze naturale în această ţară.

„Luaţi seama să nu îngheţaţi la iarnă şi să nu pierdeţi vreun vagon în vârtejurile integrării europene în care v-aţi antrenat”, a declarat Rogozin, potrivit PRO TV Chişinău.

La apropiatul summit de la Vilnius, Moldova vrea să semneze un acord de liber-schimb și unul politic de asociere cu UE, iar clasa politică de la Chișinău speră ca Uniunea Europeană să desființeze obligativitatea vizelor de intrare în UE pentru cetățenii Moldoveni înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014.

Aprovizionarea Europei cu gaze depinde de un oligarh ucrainean

Potrivit presei de la Moscova, citate și confirmate de Euractiv, Gazprom va furniza gaze naturale la prețuri reduse companiei deținute de un oligarh ucrainean, care anterior a acționat ca intermediar între ruși și Naftogaz, scopul fiind securizarea aprovizionării cu gaze a Europei.

Astfel, concernul Ostchem, deținut de miliardarul ucrainean Dmytro Firtash, va cumpăra 5 miliarde de metri cubi de gaze de la Gazprom, pe care le va stoca în depozite subterane, la un preț cu peste 30% mai redus decât cel plătit de Ucraina pentru a importa gaze rusești.

Anterior, CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, declarase că tranzitul exporturilor de gaze rusești către Europa este din nou în pericol, din cauza nivelului redus al stocurilor din depozitele subterane din Ucraina. Deal-ul cu Ostchem va majora acest nivel și va asigura siguranța tranzitului gazelor naturale din Rusia către Europa.

În urma achizițiilor lui Firtash, Ucraina va deține stocuri de gaze de 19 miliarde de metri cubi, nivel suficient pentru a aproviziona Europa în sezonul de iarnă 2013-2014, potrivit analiștilor de la Alfa Bank.

Gazprom asigură un sfert din necesarul de gaze al Europei și peste o jumătate din aceste exporturi tranzitează Ucraina. Restul trece prin Belarus sau prin gazoductul Nord Stream, pe sub Marea Baltică și până în Germania.

Rușii flutură și morcovul, nu doar bățul

În timpul summit-ului APEC din Indonezia (5-7 octombrie 2013), președintele Putin a declarat că, în urma consultărilor cu autoritățile Ruse, s-a decis ca Gazprom să furnizeze depozitelor subterane ucrainene gaze la prețul de 260 dolari (200 euro) pe mia de metri cubi.

Astfel, președintele rus se folosește de miliardarul ucrainean Dmitri Firtash pentru a le sugera ucrainenilor beneficiile aderării la uniunea vamală condusă de Rusia, ca alternativă la semnarea unui acord comercial cu UE.

Discountul oferit firmei lui Firtash nu este deloc o concesie din partea Gazprom, dimpotrivă, deal-ul este favorabil rușilor, întrucât astfel scapă de costurile depozitării gazelor destinate Europei, iar Ucraina nu profită cu nimic de pe urma înțelegerii Gazprom-Firtash.

Mai mult, compania potentatului ucrainean va putea vinde cu profit mare pe piața internă restul de gaze naturale cumpărate din Rusia cu discount, rămas după aprovizionarea Europei pe timpul sezonului de iarnă, sau le va putea folosi la alimentarea propriilor întreprinderi industriale.